Factorii critici de succes ai economiei circulare – III. Masa critică

0

Factorii critici de succes ai economiei circulare – III. Masa critică (curbside collection vs. deposit refund system).

In economia liniara, industria s-a concentrat in principal pe comportamentul consumatorului. Insa din perspectiva economiei circulare sustenabilitatea modelelor de afaceri va depinde in mare masura si de comportamentul consumatorului post-consum.

Masa critica este, din punct de vedere teoretic, un fenomen „siutat pe partea cererii” și deriva din „comportamentul de cumparare al consumatorului”: oamenii cumpara ceva deoarece alte persoane cumpara acelasi lucru (sau se asteapta sa cumpere acelasi lucru).

Acesta nu este un comportament neobisnuit, in masura in care exista beneficii care provin de la a avea acelasi produs sau serviciu ca si alti consumatori. Astfel de beneficii vor aparea atunci cand exista puternice efecte de tip de „baza instalata”, „gazda-complement”, un cost ridicat pentru incercarea produsului si durabilitate ridicata.

De-a lungul timpului, unele dintre cerintele directivei privind Economia Circulara vor avea un impact determinant asupra comportamentului consumatorului vs. produse si servicii. Includem aici atat comportamentul de cumparare a unui produs, cat si comportamentul post-consum vs. deseurile de ambalaje.

Daca o piata are una sau mai multe dintre aceste caracteristici, consumatorii tind sa fie din ce în ce mai atenti la riscuri si vor lua decizii (cu privire la produse sau servicii) pe baza a ceea ce au facut in trecut alti consumatori.

Sa analizam fenomenul de masa critica din perspectiva comportamentului post-consum legat de colectarea deseurilor de ambalaje: oamenii colecteaza separat, deoarece altii fac acelasi lucru (sau se asteapta sa faca acelasi lucru).

Pentru a intelege rolul si importanta masei critice pentru colectarea deseurilor de ambalaje, ar fi util să analizam modelele actuale de colectare a deseurilor de ambalaje.

Cel mai utilizat model de colectare a deseurilor de ambalaje este colectarea curbside. Modelul abordeaza toate tipurile de deseuri de ambalaje (sticla, metal, hartie, plastic).

Colectarea curbside, ca model de afaceri, a fost proiectata pentru a „rezolva o problemă de piata” („pull market”) pe baza intelegerii nevoilor consumatorilor. Principalul motor pentru colectarea curbside a fost „confortul consumatorului”, iar masa critica a fost generata de efectul de „baza instalata„.

In ciuda indelungatei existente a modelului si a programelor Pay as You Throw (PAYT), lipsa ajustarilor tehnologice si performanta operationala stagnanta, a facut ca modelul de colectare curbside sa fie in mare parte depasit de cerintele economiei circulare (ex. 90% obiectiv de reciclare pentru PET).

In unele tari, modelul de colectare curbside coexista cu un alt model de colectare a deseurilor de ambalaje: Sistemul depozit (DRS) pentru ambalajele de tip PET, aluminiu si sticla.

Sistemul depozit (DRS), ca model de afaceri, a fost conceput pornind de la inovatie („push technology”) si incearca sa dezvolte o propozitie de valoare atractiva si sa indeplineasca in timp o „nevoie a consumatorului”.

Principalul motor al modelului a fost „stimulentul financiar”. Dacă revin în magazine (sau depozite) cu ambalajele (flacoanele) de PET, aluminiu si sticla pot primi un stimulent sau pot recupera valoarea de depozit platita la achizitionarea produsului.

In ciuda tehnologiei inovatoare, unele dintre caracteristicile modelului (costuri operationale ridicate, cerinte privind etichetarea etc.) si lipsa aplicarii legii nu au creat oportunitati pentru o dezvoltare globala.

Astazi, insa, sistemul depozit pivoteaza catre segmentul „autoritatile nationale” cu o propozitie de valoare foarte atractiva: „pe baza performantelor inregistrate de model, doar DRS poate atinge unele dintre obiectivele de reciclare stabilite de Directiva privind Economia Circulară pentru 2025 – 2030”. In contextul European actual, aceasta afirmatie este adevarata.

Este binecunoscut faptul ca, pentru pietele cu masa critica, succesul timpuriu atrage succes, iar esecul timpuriu va genera esec si in viitor deoarece clientii se ataseaza tot mai mult catre „modelul care inregistreaza succes timpuriu”. Avand în vedere efectul baza instalata al colectarii de tip curbside, va fi extrem de interesant sa analizam:

  • Cum va reactiona piata (inclusiv reconfigurarea lantului de aprovizionare) si cum se va schimba comportamentul post-consum atunci cand va fi implementat un model DRS?
  • Cum vor coexista ambele modele si cum vor evolua solutiile de ambalare?

Pentru ambele modele, punctul de masa critica va fi acela in care modelul a obținut „suficient” succes pentru a se autosustine.

  • Cum vor asigura ambele modele un punct de masa critica (ce valoare, la ce costuri si in ce perioada de timp)
  • Interventia autoritatilor (dispoziții obligatorii) va fi suficienta pentru a asigura o situatie de sustenabilitate, generand masa critica pentru ambele modele?

In contextul mobilitatii populatiei actuale, atingerea unei mase critice pentru modelele de colectare a deseurilor de ambalaje este foarte importanta. Cu toate acestea, pentru a intelege cat de robust este acest rezultat, trebuie sa stim cum a fost atinsa masa critica. Obtinerea acestor informatii este posibila doar prin analizarea unor date complexe.

Prin urmare, un alt factor critic de succes al economiei circulare ar trebui analizat: transformarea digitala.

Share.

Leave A Reply