Factorii Critici de Succes ai Economiei Circulare – I Cultura Organizationala

0

Schimbarea de paradigma in cultura organizationala este primul pas catre o economie circulara

Astazi, majoritatea celor interesati inteleg ca este nevoie urgenta de trecerea de la o economie liniara (take-make-dispose) la o economie circulara. Chiar si publicul larg s-a familiarizat cu conceptul de economie circulara. Publicul intelege ca o economie circulara aduce beneficii majore mediului si societatii.

Cu siguranta cei care activeaza in sectoarele industriale au vazut un imfografic al economiei circulare. Online-ul este plin de aceste infografice unul mai frumos si explicativ decat altul. Dar aceste infografice sunt doar o reprezentare tehnica a conceptului de economie circulara.

Cum putem ajunge la o economie circulara? Aceasta este insa o alta întrebare.

Criteriile de succes ale unei economii circulare sunt definite si convenite intre toate partiel interesate in fiecare etapa a ciclului de viata al produsului. Dat fiind faptul ca aceste criterii de succes necesita masurari cantitative, Comisia Europeana a adoptat recent masurile pentru perioada 2025-2030, prin Pachetul de legi al Economiei Circulare (cea mai moderna legislatie de mediu din intreaga lume).

Tranzitia reusita catre o economie circulara depinde o serie de factori critici de succes. Acesti factori critici, care asigura tranzitia si probabilitatea succesului sau, nu pot fi identificati in infograficele Economiei Circulare. In baza unei expertize cuprinzatoare si a cercetarilor efectuate pe diferite piete, ne propunem sa identificam si sa descriem o serie de factorii  critici de succes Economiei Circulare.

CULTUR ORGANIZATIONALA intre EXECUTIE si  INOVATIE

O abordare simplista de atingere a dezideratelor Economiei Circulare se refera doar la schimbarea modelelor de afaceri actuale. Dar economia circulara necesita in primul rand o schimbare fundamentala a atitudinilor si mentalitatilor existente, necesita un leadership exceptional si implicit o cultura organizationala remarcabila.

Tranzitia reusita la economia circulara depinde de capacitatea companiei de a dezvolta acea cultura organizationala care sa asigure echilibrul între exploatarea cunostintelor actuale (imbunatatirea continua a modelului actual de afaceri) si explorarea noilor oportunitati (inovarea modelului actual de afaceri).

Categoric, intr-o economie liniara, companiile pot expoloata capacitatile existente pentru a produce rezultate previzibile si pentru a imbunatatii baza de resurse. De fapt, majoritatea companiilor vor fi mereu în favoarea imbunatatirii continue a modelelor de afaceri reale. Urmand o abordare de tip”imbunatatire continua”, companiile pot obține un succes pe termen scurt si pot menține o performanta stabila.

Intr-o economie circulara, insa, „imbunatatirea continua” nu este suficienta.

Companiile trebuie sa integreze, sa construiasca si sa reconfigureze competentele si capacitatile interne si externe pentru a aborda noua dinamica a mediului. Dezideratele Economiei Circulare necesita „inovarea actualelor modele de afaceri”, insa rezultatele furnizate de inovatie sunt imprevizibile si indepartate. Inovatia poate gennera atat succese considerabile, cat si esecuri semnificative.

Sunt liderii gata sa-si asume aceste riscuri? Cum ramane cu „dorintele” actionarilor?

Majoritatea companiilor imbratiseaza „declarativ” ideea de economie circulara, in realitate insa multi dintre ei nu doresc să treaca prin sirul de esecuri experimentale necesare pentru a ajunge acolo. Trebuie sa recunoastem ca inovarea este asociata cu costuri si riscuri ridicate. Dar, pe termen lung, in cazul in care companiile nu isi asuma riscuri, pot pierde oportunitatea de a obtine, timpuri, avantaje competitive intr-o economie circulara.

Astazi, deciziile de afaceri ale liderilor sunt „prinse” intre obiectivele economiei circulare (care vin cu un „cost”), iar actionarii asteapta rezultate financiare (obiective „recompensate”). Situația globala reala face si mai dificila adoptarea unor decizii strategice. Cu exceptia statelor membre ale UE, majoritatea pietelor internationale sunt inca orientate spre o economie liniara, fara reglementari specifice economiei circulare

Exploatarea si explorarea concureaza pentru resursele limitate ale companiei, iar tensiunile interne sunt ridicate.

Utilizarea acelorasi resurse (financiare, resurse umane, infrastructura, etc.) atat pentru inovatie cat si pentru imbunatatirea continua nu este o sarcina usoara. Fara capacitati suficiente (iar trecerea la o economie circulara necesita o multime de capabilitati), companiile vor ramane blocate la jumatatea drumului sau chiar vor regresa.

Câte companii detin la ora actuala capacitati adecvate si suficiente pentru a avansa catre o economie circulara?

Dezvoltarea unei culturi organizationale adecvate pentru a incepe exploatarea si explorarea in mod simultan nu este usoara. Literatura de specialitate identifica urmatoarele abordari:

  • Companiile isi pot concentra cultura organizațională ori pe exploatare, ori pe explorare, in mod alternativ  din cauza dificultatilor pe carea le-ar intampina daca le-ar urmarii pe amandoua in mod simultan.
  • Companiile pot dezvolta ambele capabilitati în acelasi timp, prin infiintarea unor unități structuratele separate in cadrul aceleiasi organizatii.
  • Din punct de vedere contextual, companiile pot sa sprijine si sa permita oamenilor sa judece singuri cum sa isi imparta timpul intre activitatile de exploatare si explorare.
  • In functie de leadership,  companiile pot decide ca managerii de varf sa aiba un rol semnificativ in dezvoltarea activitatilor de explorare si exploatare.
  • Companiile pot externaliza activitati de exploatare sau explorare catre companii externe sau pot dezvolta aliante strategice cu alte companii.

Evident, trecerea la economia circulara necesita diferite structuri organizationale, procese si strategii.

Aceasta declaratie este in mare masura valabila nu doar pentru companii (producatori, importatori, comercianti cu amanuntul, gestionarea deseurilor), ci si pentru toti ceilalti stakeholderi: autoritati locale, asociatiile profesionale si industriale, sistemele de conformitate si asa mai departe.

Inovatia singura nu este suficienta pentru trecerea la o economie circulara. Sunt necesare noi structuri, procese si strategii. Partile interesate trebuie sa gaseasca o abordare optima intre structurile mecaniciste, rutinizarea, controlul, birocratia si structurile organice, improvizatia si autonomia.

CONCLUZIE

Atunci cand se adreseaza dezideratului economiei circulare, prima provocare a companiilor este aceea de a crea o cultura organizationala capabila sa dezvolte sinergii intre „imbunatatirea continua” si „inovarea modelului de afaceri”.

Pentru a-si asigura succesul intr-o economie circulara, companiile trebuie sa integreze strategic activitati de explorare si explorare si sa captureze beneficiile generate de acestea in mod simultan.

CE URMEAZA?

Odată ce o astfel de cultura este dezvoltata, urmatorul factor critic de succes care trebuie abordat este Modelul de Inovare a Afacerilor.

Despre autor:

Marius BrinzeaMarius Brinzea are o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al programlui Executive Strategy din cadrul INSEAD. A deitnut pozitii manageriale atat in România cat si in strainatate. si a fost implict de asemenea intr-o serie de proiecte de consultanta in Europa, SUA si America de Sud.

Share.

Leave A Reply