Ordinul nr. 149/2019 privind modificarea Ordinului nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru mediu

Ordinul nr. 149/2019 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006

In  data de 27 Februarie 2019 a fost publicat Ordinul nr. 149/2019 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Administratia Fondului pentru Mediu

Pentru o mai buna intelegere a modificarilor legislative adoptate, Christian Morris Consultancy va supune atentiei o analiza comparata intre prevederile Ordinului nr. 2413/2016, Ordinului 1.503/2017 si Ordinul nr. 149/2019.

Pentru a vizualiza aceasta analiza accesati link-ul: Analiza Ordin 149 din 2019 – modificare Ordin 578 din 2006

Modificarile propuse in Ordinul nr. 149/2019 se regasesc in coloana a treia hasurata cu culoarea bleu.

Ordinul nr. 149/2019 aduce o serie de clarificari privind:

• modul de indeplinire a obiectivelor de reciclare in mod individual;
• obligatiile stabilite in anul 2019 pentru agentii economici;
• obligatiile stabilite in anul 2019 pentru organizatiile prevazute la art. 16 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 249/2015;
• indeplinirea obiectivelor de reciclare retroactiv;
• alte reglementari cu impact in mangementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje.

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor la nivel European.

Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor

Consiliul European a adoptat la 22 Mai 2018,  pachetul de legi privind deseurile. Acesta stabileste noi norme privind managementul deseurilor si noi obiective de reciclare.

Statele membre vor trebui sa indeplineasca urmatoarele obiective de reciclare pentru deseurilor municipale:

Statele membre vor institui, pana la 1 ianuarie 2025, colectarea separata de produse textile si de deseuri periculoase provenite din gospodarii. In plus, acestea se vor asigura ca pana la 31 decembrie 2023, deșeurile biologice vor fi colectate separat sau reciclate la sursă (de exemplu, compostarea la domiciliu). Acest lucru este in plus fata de colectarea separata care exista deja pentru hartie si carton, sticle, metale și plastic.

Legislatia stabileste obiective de reciclare specifice pentru ambalaje:

Legislatia contine obiective de reducere a depozitarii si stabileste cerinte minime pentru toate schemele de transfer de responsabilitate.

Producatorii care fac obiectul acestor scheme trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor generate de produsele lor si sa contribuie financiar.

De asemenea, a fost introdusa obligativitatea schemelor de raspundere extinsa a producatorilor pentru toate ambalajele.

Statele membre vor trebui sa se asigura ca incepand cu anul 2030, toate deseurile adecvate pentru reciclare sau valorificare, in special din deseurile municipale, nu vor mai fi depozitate.

Prin noile obiective de reciclare se urmareste cresterea cantitatilor de deseuri reciclate si implicit crearea unei economii circulare. Aceasta va incuraja utilizarea ambalajelor reciclabile si reutilizabile si va imbunatatii modul in care sunt gestionate deseurile.

Vezi urmatoarele documente:

European Directive Packaging and Packaging Waste

European Directive Waste

European Directive WEEE

European Directive the landfill of waste

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

Comisia Europeana propune taxa de 0,80 Euro/kg pentru deseurile de ambalaje de plastic nereciclate.

Taxa de 0,80 Euro/kg pentru deseurile de ambalaje de plastic nereciclate.

In data de 2 mai 2018 Comisia Europeana a propune bugetul pentru perioada 2021 – 2027 incluzand taxe de 0,80 Euro/kg pentru deseurile de ambalaje de plastic nereciclate.Uniunea Europeana cu 27 de membri și-a stabilit prioritatile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a raspunde acestora.

In ansamblu, Comisia propune un buget pe termen lung de 1 135 de miliarde de euro in credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE 27 (VNB) (a se vedea anexa 2)

Pe langa, flexibilitate, simplitate si o mai buna gestiune a bugetului Comisia Europeana propune si introducerea unei contributii nationale, calculata pe baza cantitatii de deseuri de ambalaje din PLASTIC care nu se recicleaza in fiecare stat membru.

Noile surse de finantare a bugetului UE pe termen lung

Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzand noi resurse proprii care sa fie asociat prioritatilor politice ale Uniunii Europene.

Coșul de noi resurse proprii cuprinde:

• 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;
• o cota de prelevare de 3 % aplicata noii baze fiscale consolidate comune a societatilor (care va fi introdusa treptat dupa adoptarea legislatiei necesare);
• taxa de 0,80 Euro/kg pentru deseurile de ambalaje de plastic nereciclate.

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE si ar putea contribui cu pana la 22 de miliarde de euro pe an la finantarea noilor prioritati.

Pe baza propunerilor, Comisia va prezenta, in saptamanile urmatoare, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotari in unanimitate, cu consensul Parlamentului European.

Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost intarziate si proiecte cu un real potențial de redresare economica au fost amanate.

Se doreste acordarea unei prioritati maxime negocierilor, fiind de dorit sa se ajunga la un accord inainte de alegerile pentru Parlamentul European si de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.

Vezi comunicat de presa Comisia Europeana – 2 mai 2018

Costul reciclarii ambalajelor – Octombrie 2017

COSTUL RECICLARII AMBALAJELOR IN ROMANIA 

Costul reciclarii ambalajelor in Romania a suferit modificari fundamentale ca urmare a diversificarii solutiilor de reciclare. Astfel producatori pot alege intre: transferul de responsabilitate, reciclare individuala si plata taxei la AFM.

Trebuie insa mentionat faptul ca tarifele practicate de catre OTR-uri sunt calculate pe tona de ambalaje introduse pe piata iar tarifele practicate de catre operatorii economici care au dezvoltat solutii individuale sunt calculate pe tona de deseuri de ambalaje reciclate. 

Pentru a putea face o comparatie corecta intre cele doua solutii de reciclare cu tarifare diferita, utilizati aplicatia CHR Ambalaje http://chrmorris.com/chr-ambalaje/. Aplicatia va permite calcularea rapida a efiecientei economice dintre cele doua solutii de reciclare, mai ales in cazul stabilirii costurilor de indeplinire a obiectivelor globale de valorificare si reciclare pentru un portofoliu vast de materiale de ambalare (sticla, PET, plastic, hartie-carton, otel, aluminiu, lemn)

I. COSTUL RECICLARII AMBALAJELOR UTILIZAND RECICLAREA INDIVIDUALA – Octombrie 2017

Stabilirea costurilor pentru indeplinirea obiectivelor minime de reciclare este simpla. Exemplu: 1 tona ambalaj de hartie-carton introdus pe piata * 60% (obiectiv minim de reciclare) * tarif mediu pe tona de deseu de ambalaj reciclat ( 650 lei/tona) = 390 lei cost mediu reciclare individuala hartie carton  (vs 459 lei cost mediu OTR reciclare hartie carton)

Lucrurile sunt insa mai dificile atunci cand trebuie stabilite cantitatile si tipurile de ambalaje din care se vor indeplini obiectivele globale de reciclare (vezi CHR Ambalaje).

II. COSTUL RECICLARII AMBALAJELOR PRIN TRANSFER DE RESPONSABILITATE – Octombrie 2017

Numarul din ce in ce mai mare al organizatiilor de transfer, precum si lipsa cu desavarsire a controlului pe lantul de aprovizionarea a generat,  in ultimele 4 luni, reducerea cu pana la  30% a tarifelor practicate de carte OTR-uri pe anumite materiale comparativ cu luna ianuarie 2017.

Insa in mod evident decizia strategica privind modul de indeplinire a obligatiilor de reciclare in anul 2018 va trebui sa tina cont de toti factorii care au impact asupra modelului de reciclare a ambalajelor in Romania (economic, investitional, legal, educational). Recentele parteneriate strategice, aparitia unor noi sisteme de colectare a deseurilor (atat in fluxul industrial-comercial  cat si cel al gospodariilor populatiei) precum si aparitia primelor forme de integrare pe verticala in cadrul acestui model economic, vor complica si mai mult adoptarea acestei decizii strategice. La elmente mentionate anterior mai trebuie adaugata si lipsa predictibilitatii operationale si juridice.

Pentru a veni in sprijinul companiilor,  Christian Morris Consultancy va prezinta mai jos situatia actuala a tarifelor practicate de catre organizatiilor de transfer:

Respectand principiile de etica in afaceri nu vom prezenta public aspecte de natura strategica sau de diferentiere, ci doar tarifele practicate de catre fiecare solutie de reciclare.

Pentru orice informatii privind managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje ne puteti contacta la: http://chrmorris.com/contact/

Schimbare de macaz in reciclarea ambalajelor in Romania!

Modificari legislative cu impact in reciclarea ambalajelor in Romania

Adoptarea ordinului 2413 din 29.12.2016, modificarea modului de raportare la Administratia Fondului pentru Mediu (ultima versiune v. 1.12 – aferenta declaratiei pentru luna ianuarie 2017) si actualul trend al pietei de reciclare, vor modifica strategiile privind reciclarea ambalajelor in Romania pentru multe din companiile care activeaza pe piata locala.

Liberalizarea modului de indeplnire a obligatiilor legale de reciclare a ambalajelor, liberalizare reglementata prin Ordinul nr. 2413 / 29.12.2016 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/ 2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru mediu, ii va afecta insa  in mod diferit (pe termen mediu si scurt) pe operatorii economici care introduc pe piata produse ambalate.

Din punct de vedere al producatorilor de produse ambalate, indubitabil, in decursul anului 2017, vom inregistra urmatoarele doua situatii:

• Companii (mari si medii) care isi vor atinge obiectivele de reciclare, companii care, asa cum mentionam in articolul din iulie 2016, “Impactul legislatiei in reciclarea deseurilor de ambalaje”, vor achizitiona resurse si competente (angajand specialisti sau apeland la consultanti externi) pentru dezvoltarea solutiilor individuale si pentru  monitorizarea performantei in transferul de responsabilitate.
• Companii (medii si mici) care vor avea sanse reduse (sau conjuncturale) de a-si indeplini obiectivele de reciclare datorita lipsei de expertiza si/sau datorita profilului activitatii (importatori, etc).

Abordarea strategica privind reciclarea ambalajelor in Romania

In decursul anului, organizatiile de transfer de responsablitate, se vor concura in mod acerb nu doar intre ele ci si cu “solutiile individuale” pentru a-si asigura accesul la deseurile de ambalaje generate in fluxul industrial-comercial (si nu numai!). Aceasta rivaliate va avea impact direct asupra gradului de indeplinire a obiectivelor de reciclare pentru clienti lor si asupra predictibilitatii activitatii.

Primele semne au aparut la sfarsitul anului 2016 cand o organizatie de transfer de responsabilitate ce prezenta structura unei integrari pe verticala prin companii afiliate (colectori/reciclatori) nu si-a indeplinit obiectivele de reciclare. Aceasta situatie a confirmat inca o data teoria conform careia pentru majoritatea companiilor, care opereaza intr-un mediu concurential, in industrii care nu sunt protejate de bariere de intrare pe piata ridicate, strategia integrarii pe verticala este un dezastru.

Colectorii si reciclatorii au preferat, din considerente strategice, sa dezvolte solutii individuale cu acei clienti mari generatori de deseuri de ambalaje, cu cei care le cumpara produsele post-reciclare (ambalaje) si cu cei care detin expertiza de specialitate.

Prevederile ordinului 2413 si trasabilitatea solicitata in programul informatic al Administratiei Fondului pentru Mediu vor atenua comportamentul impredictibil al unor colectori si vor determina diminuarea sau incetarea activitatii unor solutii speculative (gen. burse sau alte improvizatii greu de monitorizat).

Versiunea v. 1.11. a programului AFM

Aparitia in luna februarie a verisiunii v.1.11 a programului informatic al Administratiei Fondului pentru Mediu (valabila pentru depunerea Declaratiei aferente lunii ianuarie 2017), certifica continuarea modului de raportare lunara cu separarea datelor pe doua fluxuri: individual si transfer de responsabilitate.

Prin noul program al Administratiei Fondului pentru Mediu,  monitorizarea datelor raportate solicita si mai multa expertiza din partea producatorilor si importatorilor de produse ambalate. Programul informatic, pe langa elementele majore de trasabilitate pe care le implementeaza,  poate genera insa (prin complexitatea sa), confuzie in raportarea producatorilor si importatorilor de produse ambalate (probabilitate mare),  cu evidente riscuri pe termen lung (penalitati, dobanzi, etc).

Consider oportun ca, in demersul intreprins la nivel national prin care firmele sa nu mai fie sanctionate automat de organele de control ale statului, (ANAF, ITM), etc), ci numai daca acestea vor fi fost prevenite si indrumate sa isi remedieze neregulile, industria sa includa in acea lista si Administratia Fondului pentru Mediu.

In concluzie, reglementarile recent adoptate vor contribui la:

• liberalizarea modului de indeplinire a obiectivelor de reciclare;
• la echilibrarea pozitiilor competitive pe lantul de aprovizionare;
• la dezvoltarea unor noi strategii de indeplinire a obligatiilor de reciclare;
• la cresterea gradului de trasabilitate a deseurilor de ambalaje;
• la cresterea gradului de complexitate in raportarea si monitoirzarea datelor.

Schimbarile nu se vor opri aici. In urmatorii ani vom asista la modificari fundamentale ale modelului economic de reciclare pentru anumite tipuri de ambalaje (sticla, pet, etc.)  si la revizuiri ale legislatiei specifice, in scopul cresterii performantei economice si initierii tranzitiei catre Economia Circulara.

Insa in mod cert, adaptabilitatea la schimbarile  viitoare, va depinde de abilitatea (si agilitatea) companiilor de a dezvolta intern resurse (umane si financiare) performante si de a accesa resurse externe (consultanti, parteneriate strategice, etc)  menite sa le asigure anticiparea evolutiei viitoare si dezvoltarea unor strategii competitive pe termen lung.

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani, este absolvent al Programului Executiv „Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta  si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

Reciclarea deseurilor de ambalaje in anul 2017

Reciclarea deseurilor de ambalaje

Initiativa de dialog si consultari privind managementul deseurilor din aceasta vara, a Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, din nefericire, nu s-a materializat cu nici un rezultat concret in imbunatatirea cadrului juridic, privind reciclarea deseurilor de ambalaje.

De asemenea aceasta nu a generat nici un impact semnificativ in performanta colectarii deseurilor de ambalaje.

Mai mult decat atat, lipsa normelor de aplicare la prevederile legislative recent adoptate, a generat si mai multa confuzie in randul producatorilor si importatorilor de produse ambalate.

Astazi, piata este „inundata” de tot felul de oferte/propuneri de indeplinire a obligatiilor de reciclare a ambalajelor (una mai fantezista ca alta), oferte pe care majoritatea agentilor economici nu le pot evalua in mod corect, deoarece nu detin competentele adecvate pentru analizarea acestora.

Propunerea legislativa absurda (inconstienta!) de diminuare a taxei pe ambalaje de la 2 lei/kg pana la 0,3 lei/kg (Legea 420/2016)  demonstreaza inca o data lipsa unei abordari strategice privind activitatea de reciclare a deseurilor de ambalaje in Romania.

In contextul in care deseurile de ambalaje generate in gospodariile populatiei reprezinta 55-60% din total ambalajului introdus pe piata nationala, iar colectarea acestora nu a inregistrat vreun progres semnificativ, in anul 2017 indeplinirea obligatiilor de reciclare de catre producatorii si importatorii de produse ambalate se va realiza doar printr-un cumul de solutii: transfer de responsabilitate, solutii individuale de reciclare si plata  taxei la Administratia Fondului pentru Mediu (pentru obiectivele neindeplinite).

Fiecare din solutiile mentionate prezinta o serie de avantaje si dezavantaje pentru producatorii si importatorii de produse ambalate,  aspecte pe care le vom detalia mai jos: Mai multe…

Crearea de valoarea, resurse si competente

Conform viziunii Cadbury pentru perioada 2008-2011, compania urmarea cresterea cotei de piata prin valorificarea potentialului neexploatat si obtinerea pozitiei de „cea  mai mare si mai buna companie de dulciuri din lume”. Aceasta viziune includea in mod evident India.

Intr-o tara cu o populatie in crestere….

Mai multe detalii...