Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor la nivel European.

mai 24th, 2018   •   Legislatie, Noutati, Strategie   •   no comments   
Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor la nivel European.

Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor

Consiliul European a adoptat la 22 Mai 2018,  pachetul de legi privind deseurile. Acesta stabileste noi norme privind managementul deseurilor si noi obiective de reciclare.

 

obiective de reciclare pentru deseurile municipale

Statele membre vor trebui sa indeplineasca urmatoarele obiective de reciclare pentru deseurilor municipale:

 

Statele membre vor institui, pana la 1 ianuarie 2025, colectarea separata de produse textile si de deseuri periculoase provenite din gospodarii. In plus, acestea se vor asigura ca pana la 31 decembrie 2023, deșeurile biologice vor fi colectate separat sau reciclate la sursă (de exemplu, compostarea la domiciliu). Acest lucru este in plus fata de colectarea separata care exista deja pentru hartie si carton, sticle, metale și plastic.

 

Legislatia stabileste obiective de reciclare specifice pentru ambalaje:

obiective de reciclare pentru ambalaje

Legislatia contine obiective de reducere a depozitarii si stabileste cerinte minime pentru toate schemele de transfer de responsabilitate.

 

Producatorii care fac obiectul acestor scheme trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor generate de produsele lor si sa contribuie financiar.

 

De asemenea, a fost introdusa obligativitatea schemelor de raspundere extinsa a producatorilor pentru toate ambalajele.

 

Statele membre vor trebui sa se asigura ca incepand cu anul 2030, toate deseurile adecvate pentru reciclare sau valorificare, in special din deseurile municipale, nu vor mai fi depozitate.

Prin noile obiective de reciclare se urmareste cresterea cantitatilor de deseuri reciclate si implicit crearea unei economii circulare. Aceasta va incuraja utilizarea ambalajelor reciclabile si reutilizabile si va imbunatatii modul in care sunt gestionate deseurile.

 

Vezi urmatoarele documente:

European Directive Packaging and Packaging Waste

European Directive Waste

European Directive WEEE

European Directive the landfill of waste

Despre autor:

Marius BrinzeaMarius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

 

 

Comisia Europeana propune taxa de 0,80 Euro/kg pentru deseurile de ambalaje de plastic nereciclate.

mai 22nd, 2018   •   Legislatie, Strategie   •   no comments   
Comisia Europeana propune taxa de 0,80 Euro/kg pentru deseurile de ambalaje de plastic nereciclate.

Taxa de 0,80 Euro/kg pentru deseurile de ambalaje de plastic nereciclate.

In data de 2 mai 2018 Comisia Europeana a propune bugetul pentru perioada 2021 – 2027 incluzand taxe de 0,80 Euro/kg pentru deseurile de ambalaje de plastic nereciclate.Uniunea Europeana cu 27 de membri și-a stabilit prioritatile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a raspunde acestora.

In ansamblu, Comisia propune un buget pe termen lung de 1 135 de miliarde de euro in credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE 27 (VNB) (a se vedea anexa 2)

Pe langa, flexibilitate, simplitate si o mai buna gestiune a bugetului Comisia Europeana propune si introducerea unei contributii nationale, calculata pe baza cantitatii de deseuri de ambalaje din PLASTIC care nu se recicleaza in fiecare stat membru.

 

Noile surse de finantare a bugetului UE pe termen lung

Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzand noi resurse proprii care sa fie asociat prioritatilor politice ale Uniunii Europene.

Coșul de noi resurse proprii cuprinde:

  • 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;
  • o cota de prelevare de 3 % aplicata noii baze fiscale consolidate comune a societatilor (care va fi introdusa treptat dupa adoptarea legislatiei necesare);
  • taxa de 0,80 Euro/kg pentru deseurile de ambalaje de plastic nereciclate.

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE si ar putea contribui cu pana la 22 de miliarde de euro pe an la finantarea noilor prioritati.

Pe baza propunerilor, Comisia va prezenta, in saptamanile urmatoare, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotari in unanimitate, cu consensul Parlamentului European.

Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost intarziate si proiecte cu un real potențial de redresare economica au fost amanate.

Se doreste acordarea unei prioritati maxime negocierilor, fiind de dorit sa se ajunga la un accord inainte de alegerile pentru Parlamentul European si de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.

 

Vezi comunicat de presa Comisia Europeana – 2 mai 2018

 

Proiect de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor si a Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje

februarie 9th, 2018   •   Legislatie, Noutati, Strategie   •   no comments   

Aflat in dezbatere publica din data de 1 Februarie 2018, noul proiect de OUG pentru modificarea legii 249/2015 propune o serie de modificari cu impact major asupra managementului ambalajelor si deseurilor de ambalaje in Romania.

Pentru a accesa mai multe informatii privind modificarile propuse in proiectul de OUG, click aici:

Printre modificarile propuse mentionam urmatoarele:

  1. Noi definitii si clasificari ale ambalajelor (confuze si interpretabile) cu impact dramatic (operational si raportare) asupra actorilor de pe lantul de valoare (vezi definitii deseu de ambalaj municipal si deseu din comert si industrie);
  2. Diminuarea si/sau eliminarea solutiilor de reciclare individuala. Datorita definitiilor confuze nu este clar ce se intampla cu solutiile de reciclare individuala. Indiferent de propunerile din proiectul de OUG, trebuie reamintit insa faptul ca EPR-ul este o obligatie individuala. Companiile pot adera la solutiile colective tip OTR doar atunci cand nu isi pot indeplinii obligatiile individuale.
  3. Introducerea unor noi conditii privind transferul de responsabilitate:

Noii criterii privind actionariatul OTR-urilor. O parte din aceste conditii sunt insa specifice pietelor monopolistice. In mod evident aplicare reglementarilor propuse vor duce la diminuarea dramatica a competitiei pe piata de transfer …sau poate autoritatile doresc reintroducerea modelului economic monopolist (sau de tip oligopol). Trendul european este insa acela de trecere de la piete monopoliste (oligopol) la piete competitive.

Introducerea garantiilor financiare de buna conformare. Pe langa faptul ca tot producatorii vor fi cei care vor suporta aceste garantii, modul de calcul al acestor garantii este confuz, lasa loc de interpretari iar sumele blocate sunt foarte mari.

  1. Stabilirea garantiei de 2 doi lei/bucata pentru ambalajele primare reutilizabile (ambalajele tip sticla). Este foarte interesant cum s-a calculat aceasta valoare unitara si cum se va implementa aceasta prevedere la nivel national. In cazul in care prevederea nu va fi implementa unitar si la nivel national ea va deveni rapid o bariera in calea comertului.
  2. Canibalizarea colectarii separate de la populatie prin propunerea de dezvoltare de catre magazine la solictarea OTR (monopol??) a unor sisteme de colectare a deseurilor de ambalaje municipale (probabil RVM-uri aparate de colectat in interiorul sau in vecinatatea magazinelor.

Raman de clarificat urmatoarele aspecte:

  • Vor accepta magazinele imixtiunea OTR-ului in activitatea lor organizatorica si comerciala?
  • Despre ce infrastructura de colectare vorbim?
  • Cine va plati pentru o asemenea infrastructura si cine o va gestiona?
  • Care este impactul economic asupra colectarii separate din gospodariile populatiei?
  • Ce tipuri de ambalaje ar trebui sa aduca cetateanul la magazin? Va fi obligat?
  • Care ar fi motivatia cetateanul de a transporta de acasa deseurile de ambalaje pentru a le depozita la magazine?
  • Ne pregatim pentru sistemul depozit obligatoriu la ambalajele tip PET, aluminiu, si sticla?

 

 

Conform informatiilor prezentate pe site-ul Ministerului Mediului persoanele sau organizaţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 15 zile de la data publicării (01.02.2018) la MM, Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase, telefon 021/408.95.94
Persoane de contact:
Cosmin Dorin Teodoru, Director General – Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase;
Flavius Ardelean – consilier personal Cabinet Viceprim – Ministru, Ministrul Mediului;
Ionela Diana Petcu, consilier superior – Direcția Gestionarea Deșeurilor
e-mail: Cosmin.Teodoru@mmediu.roflavius.ardelean@mmediu.rodiana.celea@mmediu.ro

 

Despre autor:

Marius BrinzeaMarius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani, este absolvent al Programului Executiv “Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta  si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

 

 

 

Ordinul 1.503/2017 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul  pentru Mediu

decembrie 30th, 2017   •   Legislatie, Noutati, Strategie   •   no comments   

In data de 28 Decembrie 2017 a fost adoptat Ordinul 1.503/2017 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul  pentru Mediu

 

Accesand link-urile de mai jos veti putea vizualiza:

 

 

 

In prima coloana a fiecarui document se regaseste vechiul ordin.

In a doua coloana (marcata cu galben) proiectul supus dezbaterii publice.

In a treia coloana (marcata cu bleu) forma finala a proiectului adoptat.

 

 

 

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 22 de ani, este absolvent al ProgramuluiMarius Brinzea “Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta  si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

Costul reciclarii ambalajelor – Octombrie 2017

octombrie 27th, 2017   •   Marketing & vanzari, Strategie   •   no comments   
Costul reciclarii ambalajelor – Octombrie 2017

COSTUL RECICLARII AMBALAJELOR IN ROMANIA 

 

Costul reciclarii ambalajelor in Romania a suferit modificari fundamentale ca urmare a diversificarii solutiilor de reciclare. Astfel producatori pot alege intre: transferul de responsabilitate, reciclare individuala si plata taxei la AFM.

Trebuie insa mentionat faptul ca tarifele practicate de catre OTR-uri sunt calculate pe tona de ambalaje introduse pe piata iar tarifele practicate de catre operatorii economici care au dezvoltat solutii individuale sunt calculate pe tona de deseuri de ambalaje reciclate. 

Pentru a putea face o comparatie corecta intre cele doua solutii de reciclare cu tarifare diferita, utilizati aplicatia CHR Ambalaje http://chrmorris.com/chr-ambalaje/. Aplicatia va permite calcularea rapida a efiecientei economice dintre cele doua solutii de reciclare, mai ales in cazul stabilirii costurilor de indeplinire a obiectivelor globale de valorificare si reciclare pentru un portofoliu vast de materiale de ambalare (sticla, PET, plastic, hartie-carton, otel, aluminiu, lemn)

 

I. COSTUL RECICLARII AMBALAJELOR UTILIZAND RECICLAREA INDIVIDUALA – Octombrie 2017

Stabilirea costurilor pentru indeplinirea obiectivelor minime de reciclare este simpla. Exemplu: 1 tona ambalaj de hartie-carton introdus pe piata * 60% (obiectiv minim de reciclare) * tarif mediu pe tona de deseu de ambalaj reciclat ( 650 lei/tona) = 390 lei cost mediu reciclare individuala hartie carton  (vs 459 lei cost mediu OTR reciclare hartie carton)

Lucrurile sunt insa mai dificile atunci cand trebuie stabilite cantitatile si tipurile de ambalaje din care se vor indeplini obiectivele globale de reciclare (vezi CHR Ambalaje).

 

II. COSTUL RECICLARII AMBALAJELOR PRIN TRANSFER DE RESPONSABILITATE – Octombrie 2017

Numarul din ce in ce mai mare al organizatiilor de transfer, precum si lipsa cu desavarsire a controlului pe lantul de aprovizionarea a generat,  in ultimele 4 luni, reducerea cu pana la  30% a tarifelor practicate de carte OTR-uri pe anumite materiale comparativ cu luna ianuarie 2017.

Insa in mod evident decizia strategica privind modul de indeplinire a obligatiilor de reciclare in anul 2018 va trebui sa tina cont de toti factorii care au impact asupra modelului de reciclare a ambalajelor in Romania (economic, investitional, legal, educational). Recentele parteneriate strategice, aparitia unor noi sisteme de colectare a deseurilor (atat in fluxul industrial-comercial  cat si cel al gospodariilor populatiei) precum si aparitia primelor forme de integrare pe verticala in cadrul acestui model economic, vor complica si mai mult adoptarea acestei decizii strategice. La elmente mentionate anterior mai trebuie adaugata si lipsa predictibilitatii operationale si juridice.

 

Pentru a veni in sprijinul companiilor,  Christian Morris Consultancy va prezinta mai jos situatia actuala a tarifelor practicate de catre organizatiilor de transfer:

 

 

 

Respectand principiile de etica in afaceri nu vom prezenta public aspecte de natura strategica sau de diferentiere, ci doar tarifele practicate de catre fiecare solutie de reciclare.

Pentru orice informatii privind managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje ne puteti contacta la: http://chrmorris.com/contact/

 

Schimbare de macaz in reciclarea ambalajelor in Romania!

februarie 18th, 2017   •   Legislatie, Strategie   •   no comments   
Schimbare de macaz in reciclarea ambalajelor in Romania!

Modificari legislative cu impact in reciclarea ambalajelor in Romania

Adoptarea ordinului 2413 din 29.12.2016, modificarea modului de raportare la Administratia Fondului pentru Mediu (ultima versiune v. 1.12 – aferenta declaratiei pentru luna ianuarie 2017) si actualul trend al pietei de reciclare, vor modifica strategiile privind reciclarea ambalajelor in Romania pentru multe din companiile care activeaza pe piata locala.

 


 

Liberalizarea modului de indeplnire a obligatiilor legale de reciclare a ambalajelor, liberalizare reglementata prin Ordinul nr. 2413 / 29.12.2016 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/ 2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru mediu, ii va afecta insa  in mod diferit (pe termen mediu si scurt) pe operatorii economici care introduc pe piata produse ambalate.

Din punct de vedere al producatorilor de produse ambalate, indubitabil, in decursul anului 2017, vom inregistra urmatoarele doua situatii:

  • Companii (mari si medii) care isi vor atinge obiectivele de reciclare, companii care, asa cum mentionam in articolul din iulie 2016, “Impactul legislatiei in reciclarea deseurilor de ambalaje”, vor achizitiona resurse si competente (angajand specialisti sau apeland la consultanti externi) pentru dezvoltarea solutiilor individuale si pentru  monitorizarea performantei in transferul de responsabilitate.
  • Companii (medii si mici) care vor avea sanse reduse (sau conjuncturale) de a-si indeplini obiectivele de reciclare datorita lipsei de expertiza si/sau datorita profilului activitatii (importatori, etc).

 

Abordarea strategica privind reciclarea ambalajelor in Romania

In decursul anului, organizatiile de transfer de responsablitate, se vor concura in mod acerb nu doar intre ele ci si cu “solutiile individuale” pentru a-si asigura accesul la deseurile de ambalaje generate in fluxul industrial-comercial (si nu numai!). Aceasta rivaliate va avea impact direct asupra gradului de indeplinire a obiectivelor de reciclare pentru clienti lor si asupra predictibilitatii activitatii.

Primele semne au aparut la sfarsitul anului 2016 cand o organizatie de transfer de responsabilitate ce prezenta structura unei integrari pe verticala prin companii afiliate (colectori/reciclatori) nu si-a indeplinit obiectivele de reciclare. Aceasta situatie a confirmat inca o data teoria conform careia pentru majoritatea companiilor, care opereaza intr-un mediu concurential, in industrii care nu sunt protejate de bariere de intrare pe piata ridicate, strategia integrarii pe verticala este un dezastru.

Colectorii si reciclatorii au preferat, din considerente strategice, sa dezvolte solutii individuale cu acei clienti mari generatori de deseuri de ambalaje, cu cei care le cumpara produsele post-reciclare (ambalaje) si cu cei care detin expertiza de specialitate.

 


 

Prevederile ordinului 2413 si trasabilitatea solicitata in programul informatic al Administratiei Fondului pentru Mediu vor atenua comportamentul impredictibil al unor colectori si vor determina diminuarea sau incetarea activitatii unor solutii speculative (gen. burse sau alte improvizatii greu de monitorizat).

 

Versiunea v. 1.11. a programului AFM

 

Aparitia in luna februarie a verisiunii v.1.11 a programului informatic al Administratiei Fondului pentru Mediu (valabila pentru depunerea Declaratiei aferente lunii ianuarie 2017), certifica continuarea modului de raportare lunara cu separarea datelor pe doua fluxuri: individual si transfer de responsabilitate.

Prin noul program al Administratiei Fondului pentru Mediu,  monitorizarea datelor raportate solicita si mai multa expertiza din partea producatorilor si importatorilor de produse ambalate. Programul informatic, pe langa elementele majore de trasabilitate pe care le implementeaza,  poate genera insa (prin complexitatea sa), confuzie in raportarea producatorilor si importatorilor de produse ambalate (probabilitate mare),  cu evidente riscuri pe termen lung (penalitati, dobanzi, etc).

Consider oportun ca, in demersul intreprins la nivel national prin care firmele sa nu mai fie sanctionate automat de organele de control ale statului, (ANAF, ITM), etc), ci numai daca acestea vor fi fost prevenite si indrumate sa isi remedieze neregulile, industria sa includa in acea lista si Administratia Fondului pentru Mediu.

 


In concluzie, reglementarile recent adoptate vor contribui la:

  • liberalizarea modului de indeplinire a obiectivelor de reciclare;
  • la echilibrarea pozitiilor competitive pe lantul de aprovizionare;
  • la dezvoltarea unor noi strategii de indeplinire a obligatiilor de reciclare;
  • la cresterea gradului de trasabilitate a deseurilor de ambalaje;
  • la cresterea gradului de complexitate in raportarea si monitoirzarea datelor.

Schimbarile nu se vor opri aici. In urmatorii ani vom asista la modificari fundamentale ale modelului economic de reciclare pentru anumite tipuri de ambalaje (sticla, pet, etc.)  si la revizuiri ale legislatiei specifice, in scopul cresterii performantei economice si initierii tranzitiei catre Economia Circulara.

Insa in mod cert, adaptabilitatea la schimbarile  viitoare, va depinde de abilitatea (si agilitatea) companiilor de a dezvolta intern resurse (umane si financiare) performante si de a accesa resurse externe (consultanti, parteneriate strategice, etc)  menite sa le asigure anticiparea evolutiei viitoare si dezvoltarea unor strategii competitive pe termen lung.

 

 

Despre autor:

Marius BrinzeaMarius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani, este absolvent al Programului Executiv „Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta  si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

 

 

 

Reciclarea deseurilor de ambalaje in anul 2017

noiembrie 26th, 2016   •   Legislatie, Noutati, Strategie   •   no comments   
Reciclarea deseurilor de ambalaje in anul 2017

Reciclarea deseurilor de ambalaje

Initiativa de dialog si consultari privind managementul deseurilor din aceasta vara, a Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, din nefericire, nu s-a materializat cu nici un rezultat concret in imbunatatirea cadrului juridic, privind reciclarea deseurilor de ambalaje.

De asemenea aceasta nu a generat nici un impact semnificativ in performanta colectarii deseurilor de ambalaje.

Mai mult decat atat, lipsa normelor de aplicare la prevederile legislative recent adoptate, a generat si mai multa confuzie in randul producatorilor si importatorilor de produse ambalate.

Astazi, piata este „inundata” de tot felul de oferte/propuneri de indeplinire a obligatiilor de reciclare a ambalajelor (una mai fantezista ca alta), oferte pe care majoritatea agentilor economici nu le pot evalua in mod corect, deoarece nu detin competentele adecvate pentru analizarea acestora.

Propunerea legislativa absurda (inconstienta!) de diminuare a taxei pe ambalaje de la 2 lei/kg pana la 0,3 lei/kg (Legea 420/2016)  demonstreaza inca o data lipsa unei abordari strategice privind activitatea de reciclare a deseurilor de ambalaje in Romania.

In contextul in care deseurile de ambalaje generate in gospodariile populatiei reprezinta 55-60% din total ambalajului introdus pe piata nationala, iar colectarea acestora nu a inregistrat vreun progres semnificativ, in anul 2017 indeplinirea obligatiilor de reciclare de catre producatorii si importatorii de produse ambalate se va realiza doar printr-un cumul de solutii: transfer de responsabilitate, solutii individuale de reciclare si plata  taxei la Administratia Fondului pentru Mediu (pentru obiectivele neindeplinite).

Fiecare din solutiile mentionate prezinta o serie de avantaje si dezavantaje pentru producatorii si importatorii de produse ambalate,  aspecte pe care le vom detalia mai jos: Mai multe…

Consultanta in managementul ambalajelor – Impactul legislatiei privind reciclarea deseurilor de ambalaje

iulie 24th, 2016   •   Noutati, Strategie   •   no comments   

Consultanta in managementul ambalajelor

Consultanta in managementul ambalajelor va fi  extrem de solicitata luand in considerare prevederile O.U.G. 38 pentru modificarea si completarea legii nr. 249/2015. Aceasta reglementare juridica va afecta in mod indubitabil activitatea de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje.

Trecand peste lipsuri (norme de aplicare) si cateva ambiguitati juridice specifice legislatiei romanesti, optiunea legala privind indeplinirea individuala a obligatiilor de reciclare de catre producatori/importatori, va avea un impact economic/financiar, strutctural si strategic asupra jucatorilor de pe piata colectarii si reciclarii si asupra celor care au obligatii legale de reciclare a deseurilor de ambalaje.

Daca adaugam si cerintele pe termen lung ale pachetului de legi „Economia Circulara”, este evident faptul ca in cazul producatorilor si importatorilor, abordarea privind managementul ambalajelor va trece, de la nivel operational  la nivel strategic, pe lista de prioritati a managementului executiv si a consultantilor strategici.

 

Cum va arata noul model economic de reciclare a ambalajelor?

Consultanta in managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje va trebui sa tin cont de separarea responsabilitatilor. In cazul unui transfer de responsabilitate organizatia de transfer este  responsabila pentru indeplinirea obligatiilor de reciclare iar pentru cantitatile de ambalaje gestionate individual, responsabilitatea revine, in mod integral,  agentului economic.

Indeplinirea, in mod individual,  a obligatiilor de reciclare de catre agentii economcii, prin contracte directe cu detinatori de deseuri (statii de sortare, colectori autorizati), va necesita insa dezvoltarea pe termen lung a unor strategii diferentiate pe tip de material.

Fiecare tip de material de ambalaj are un comportament DIFERIT  pe lantul de aprovizionare (costuri  flux de generare, infrastructuria de colectare, capacitatilor de reciclare,etc.).

Daca accesul la deseul generat in fluxul gospodariile populatiei va fi accesibil doar celor care detin resurse si competente specializate, in ceea ce priveste accesul la deseurile colectate din fluxul industria comercial, vom asista, in perioada urmatoare, la o intensificare dramatica a competitieicompetitie care se va manifesta prin: cresterea costurilor aferente obligatiei de reciclare a ambalajelor (tarife)

  • modificarea inputului financiar in lantul de aprovizionare (bonificatii);
  • aparitia unui nou tip de competitie – intre agentii economici si organizatiile de transfer;
  • aparitia de noi competitori pe piata de colectare a deseurilor;
  • aparitia unor substitutii la actualele sisteme de colectare.

Apeland la consultanta in managementul ambalajelor,  agentii economici, din considerente strategice si de predictibilitate, vor dezvolta solutii individuale de reciclare.

 

Asumptii privind evolutia modelului economic consultanta in managementul ambalajelor

  • Redimensionarea activitatii unor organizatii de transfer la nivelul resurselor si competentelor pe care le detin. Indeplinirea in conditii de siguranta, a obligatiilor legale fata de clienti;
  • Colectorii vor sustine anumiti clienti in dezvoltarea de solutii individuale si vor dezvolta sisteme de monitorizare si control performante;
  • Modificari ale sistemelor de ambalare si distributie, elaborarea unor masuri de prevenire mai eficiente, dezvoltarea si implementare solutiilor de tip “sistem depozit”;
  • Anumite companii vor considera taxa la AFMA o substitutie legala a reciclarii. „Vor transfera responsabilitatea la AFM” si vor integra taxa in pretul produsului. Ramane insa intrebarea: Cum se intorc aceste taxe colectate in sistemul de colectare si reciclare ?
  • Cresterea continua a costurilor de reciclare (tarife, bonificatii, etc).  Costurile se vor stabiliza numai atunci cand se va atinge un nivel optim de performanta in colectarea deseurilor de ambalaje;

Liberalizarea pietei

  • Liberalizarea pietei,va genera urmatorele doua situatii:
    • capacitati de reciclare excedentare pentru anumite materiale;
    • capacitati de reciclare insuficiente pentru alte materiale.
  • Dezvoltarea unor aliante si parteneriate strategice (pe tip de material) intre agentii economici. Posibile integrari pe verticala pentru achizitia unor resurse si competente specifice;
  • Cresterea numarului de solutii mixte – solutii individuale pentru anumite materiale concomitent cu transfer de responsabilitate pentru alte materiale;
  • Evolutia tehnologiei va permite dezvoltarea si implementarea unor sitsteme performante de monitorizare, auditare si control asupra lantului de aprovizionare (productie, colectare, reciclare);
  • Oportunitati pentru incorporarea in cadrul solutiilor de gestionare individuala a unor programe de educare si informare a consumatorilor (CSR tangibil).
  • Cresterea cererii pentru servicii de consultanta in managementul ambalajelor.

In mod indubitabil  managementul ambalajelor necesita o reorientare strategica.

 

Care sunt optiunile strategice?

Profitand de aceasta oportunitate,  producatorii/importatorii vor incerca sa obtina pozitii competitive pe lantul de aprovizionare prin doua abordari clasice.

Prima optiune ar fi utilizarea eficienta a actualelor resurse si competente  in scopul mentinerii actualului model de afaceri si/sau dezvoltarii unor solutii individuale.

A doua optiune ar fi achizitia de noi resurse si competente in scopul dezvoltarii unor solutii individuale .

„Achizitia de noi resurse sau competente” nu trebuie privita neaparat sub forma unei „cumparari „. Ea se poate materializa sub forma unor aliante si parteneriate strategice cu alti jucatori de pe lantul de valoare.

 

Evolutia cadrului juridic

Ministerul Mediului a supus recent consultarii publice urmatoarele propuneri:

  • Sistemul “Pay as You Throw”;
  • Sistemul Depozit;
  • Colectarea obligatorie la sursa.

Ca si recomandare, cred ca ar trebui supus discutiilor si modul de reglementare si  monitorizare permanenta a sistemelor propuse, prin solutii de tip „clearing house” (Germania, Austria, Anglia).

Inainte insa de a discuta orice fel de propunere, mai mult ca oricand, se impune analizarea temeinica a situatiei actuale.

In primul rand  este necesara o analiza macro-economica detaliata (economic, tehnologic social, cultural, demograpfic, politic).

In al doilea rand o analiza structurala a industriei de reciclare pe tip de material (performanta economica si de mediu, tehnologie, comportament consumator, etc)

Propunerile supuse consultarii sunt binevenite dar au obiective principale si beneficii diferite sau complementare: taxe, preventie, reutilizare, etc. Adreseaza fluxuri, tipuri de materiale, modele de operare diferite.

SINERGIA procesului de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje in Romania poate fi realizata doar printr-un MIX de solutii.

 

Consultanta in managementul ambalajelor

Consultanta in managementul ambalajelor va trebui sa analizeze toate optiunile strategice. Doar astfel se vor creea conditii pentru cresterea performantei, predictibilitatii si competitivitatii companiilor in managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje!

Pentru servicii de consultanta in managementul ambalajelor contactati-ne!

 

 

Despre autor:

Marius BrinzeaMarius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani, este absolvent al al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate, asigurand consultanta intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

 

 

Crearea de valoarea, resurse si competente

martie 19th, 2016   •   Marketing & vanzari, Noutati, Strategie   •   no comments   
Crearea de valoarea, resurse si competente

Conform viziunii Cadbury pentru perioada 2008-2011, compania urmarea cresterea cotei de piata prin valorificarea potentialului neexploatat si obtinerea pozitiei de „cea  mai mare si mai buna companie de dulciuri din lume”. Aceasta viziune includea in mod evident India.

Intr-o tara cu o populatie in crestere….

Mai multe detalii...

…numerica si o imbunatatire a puterii de cumparare, ciocolata avea avantajul de de a fi un lux low-cost dar si avantajul suplimentar al noutatii.

Conform Wall Street Journal (“Cadbury redefines cheap luxury” – 2009), mai putin de jumatate din populatia de 1,1 miliarde de locuitori ai Indiei nu a gustat vreodata ciocolata desi dulciurile sunt in general populare dar sunt asociate cu sarbatorile sau cu oferirea lor ca si cadouri.

Vanzarile de ciocolata incepeau sa creasca in India, Cadbury detinand o cota de piata de 70%, urmata de compania Nestle cu o cota de piata de 25%, dar cu cresteri  anuale ale vanzarilor de 20%, în perioada 2006-2008. Cum cresterea pe piata din India ocupa un loc central in strategia companiei, Cadbury a crescut bugetele alocate publicitatii, a extins aria de acoperire a consumatorilor din mediul rural, si a dezvoltat noi produse.

Cadbury Dairy Milk Shots (bile mici de ciocolată) erau vandute în pachete de cinci grame la pretul de doua rupii echivalentul a 0,4 USD sau o zecime din salariul  orar mediu al muncitorilor indieni.

Insa pentru a obtine un marje de profit rezonabile, preturile mici erau posibile doar cu costuri reduse. Cadbury a trebuit sa gaseasca modalitati de a reduce costurile în India si acest lucru a inclus reduceri ale fortei de munca si modificări ale capacitatilor de productie.

Insa cea mai importanta provocare pentru Cadbury o reprezenta costul cu boabele de cacao. India nu era un mare producator de cacao, iar importul boabelor de cacao genera costuri suplimentare de 30%.

Care a fost strategia Cadbury?

A ajutat India, sa devina un important producator de cacao prin convingerea agricultorilor sa utilizeze campurile agricole pentru plantarea arborilor de cacao in locul arborilor de nuca de cocos, fara a face defrisari.

Parteneriatul cu Cadbury, inceput in anul 2008, a jutat fermierii locali sa obtina;  plante, ingrasaminte (gratuit de la guvernul indian) si expertiza in cultivarea arborilor de cacao.

Cum productia de cacao in India a crescut, Cadbury si-a redus costurile cu transportul maritim si a redus riscurile generate de accesul la materia prima (cacao), cei mai importanti furnizori de cacao fiind tarile din Africa, instabile din punct de vedere politic.

India spera ca incepand din anul 2016 sa nu mai depinda de importul de boabe de cacao.

Asfel Cadbury isi contina viziunea de a cauta noi si noi oportunitati si de a se dezvolta si extinde pe noi piete


Infiintata in anul 1824 in in Brimingham-UK, Cadbury este o companie britanica de dulciuri, detinuta din anul 2010 de catre compania americana Mondelēz International (fost Kraft Foods).