Ordonanta de urgenta 74/2018 Modificarea fundamentala a modelului economic de reciclare a ambalajelor in Romania

iulie 23rd, 2018   •   diverse, Noutati   •   2 comments   
Ordonanta de urgenta 74/2018 Modificarea fundamentala a modelului economic de reciclare a ambalajelor in Romania

 

Ordonanta de urgenta 74/2018,  publicata in data de 19 Iulie 2018, aduce modificari fundamentale la Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si la Ordonata de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Ordonanta de urgenta 74/2018 reprezinta un prim pas in asigurarea unui cadru juridic optim pentru realizarea obligatiilor prevazute in pachetul de legi Economia Circulara. Asistam la un moment de cotitura in reciclarea ambalaje in Romania: inlocuirea actualului model economic (deja perimat si cu foarte multe carente) cu un nou model economic de reciclare a ambalajelor.

Succesul noului model economic va fi determinat insa de actele normative viitoare privind modul de implementare a reglementarilor adoptate in Ordonanta de urgenta precum si de gradul de monitorizare, control si corectie a evolutiilor ulterioare.

Este absolut normal ca o modificare de o asemenea magnitudine sa genereze riscuri si oportunitati majore. Este insa de datoria actorilor de pe lantul de gestionare a deseurilor sa-si integreze in mod strategic modele de afaceri dezvoltate la noul model de reciclare a ambalajelor.

Care sunt schimbarile esentiale aduse de catre Ordonanta de urgenta 74/2018 managementului ambalajelor si deseurilor de ambalaje?

Ordonanta de urgenta aduce modificari fundamentale intregului lant de gestionare a deseurilor in Romania, insa in analiza de mai jos vom face referire doar la cateva aspecte privind managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje:

  1. Noi definitii privind clasificarea deseurilor
  2. Cresterea obiectivelor de valorificare si reciclare
  3. Modificarea modului de indeplinire a obligatiilor legale de reciclare a ambalajelor
  4. Modificarea conditiilor de autorizare a organizatiilor de transfer de responsabilitate
  5. Modificarea obligatiilor organizatiilor de transfer de responsabilitate
  6. Modificarea modelului de afaceri al organizatiilor de transfer de responsabilitate
  7. Reglementari privind ambalajele reutilizabile si sistemul de garantie-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile

 

  1. Noi definitii privind clasificarea deseurilor

Ordonanta de urgenta prezinta o serie de noi definiti dar ne vom opri la doua dintre cele mai importante.

Intreaga constructie a Ordonantei de urgenta 74/2018 urmareste separarea distincta a fluxurilor de generare a deseurilor de ambalaje (industrial comercial si gospodariile populatiei) din punct de vedere al:

  • datelor raportate (introdus pe piata, colectat, reciclat);
  • costurilor si contributiilor financiare alocate fiecarui flux;
  • modului de operare pe fiecare flux:
  • obligatiilor si responsabilitatilor actorilor implicati pe fiecare flux (consumatori, autoritati locale, producatori, colectori, reciclatori).

Pentru punerea in aplicare a acestei strategii Ordonanta de urgenta 74/2018 introduce urmatoarele definitii:

  • deșeuri de ambalaje din comerț și industrie – toate ambalajele secundare, ambalajele pentru transport și ambalajele primare ale produselor destinate utilizării exclusiv de către operatori economici, care, ca natură și compoziție nu sunt similare cu deșeurile menajere;
  • deșeuri municipale:
    1. deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat de la gospodării, inclusiv hârtia și cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, bio-deșeurile, lemnul, textilele, ambalajele, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de baterii și acumulatori și deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele și mobila;
    2. deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat din alte surse în cazul în care deșeurile respective sunt similare ca natură și compoziție cu deșeurile menajere.

 

Provocari

Avand in vedere modul actual de raportare a ambalajelor introduse pe piata nationala si luand in considerare definitiile propuse, clasificarea si raportarea datelor nu va fi extrem de usoara.

Dificultati in raportarea pe cele doua fluxuri vor inregistra chiar si  prodcuatorii si importatorii de produse ambalate care detine resurse si competente specifice acestui domeniu.

Pe langa noua calsificare trebuie luat in calcul ca incepand din anul 2019 organizatiile de transfer de responsabilitate au obligatia sa stabileasca si sa perceapa operatorilor economici tarife distincte pentru deseurile de ambalaje din comert si industrie si pentru deșeurile de ambalaje din deseurile municipale”.

Luand in considerare si “circumstantele cu impact economic” va fi extrem de interesant cum se va face raportarea ambalajelor pe cele doua fluxuri de generare si care vor fi “propozitiile de valoare”  dezvoltate de catre  organizatiile de transfer de responsabilitate.

 

  1. Cresterea obiectivelor de valorificare si reciclare

Obiective reciclare ambalaje 2019

Obiective reciclare ambalaje 2019

CRESTEREA semnificativa a obiectivelor de reciclare, in contextul “gradului si modului actual” de indeplinire a obiectivelor de reciclare si al evolutiilor la nivel mondial (ex. “China’s Waste Ban), ii va aseza pe producatori/importatori si organizatiile lor de transfer de responsabilitate in fata unui examen greu de trecut.

Consecintele acestei provocari se vor manifesta in costuri, costuri dificil de previzionat in acest moment.

Ca si o simpla observatie constatam eliminarea obiectivelor minime de reciclare la PET si comasarea materialelor plastice, ceea ce intr-un fel sau altul va schimba compozitia materialelor colectate pentru atingerea obiectivelor de reciclare dar si strategiile actorilor de pe lantul de gestionare a deseurilor.

Ramane urmatoarea neclaritate: PET-ul va mai fi raportat separat sau va fi comasat in cantitatile de materiale plastice raportate?

 

  1. Modificarea modului de indeplinire a obligatiilor legale privind reciclarea ambalajelor

Ordonanta de urgenta 74/2018 stabileste ca, incepand cu data de 01 ianuarie 2019, obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului se realizeaza:

  1. a) individual, prin gestionarea propriilor ambalaje introduse pe piață națională;
  2. b) prin intermediul unei organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului, autorizate de către Comisia constituită potrivit Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Comisia, pe tip de material și pe tip de ambalaj, primar, secundar și pentru transport.

ELIMINAREA solutiilor individuale bazate pe “deseurile de ambalaje preluate de la detinatorii de deseuri” concomitent cu modificarile conditiilor de autorizare pentru organizatiile de transfer va pune si mai multa presiune pe cei care au obligatii legale privind reciclarea ambalajelor.

Din cosniderente economice, este foarte posibil ca plata taxei la Administratia Fondului pentru Mediu sa devina o “solutie de indpelinire a obligatiilor legale” pentru o parte din producatorii si importatorii care activeaza pe piata nationala.

 

  1. Modificarea conditiilor de licentiere a organizatiilor de transfer de responsabilitate

Conform noilor reglementari, pentru a se autoriza organizatia de transfer de responsabilitate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  1. a) să fie organizată sub formă de societate pe acţiuni;
  2. b) toate acțiunile societății să fie acțiuni nominative;
  3. c) să aibă ca acționari numai operatori economici care desfășoară, cu titlu profesional, activități prevăzute la alin. (1);
  4. d) cantitatea de ambalaje introdusă pe piață de acționari în anul precedent celui în care se solicita autorizarea să fie de cel puțin 10.000 de tone;
  5. e) să constituie o garanție în cuantum de două milioane lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare.

Barierele de intrare pe piata

Prin noile reglementari adoptate in Ordonanta de urgenta 74/2018 fara dar si poate numarul organizatiilor de transfer de responsabilitate va scadea dramatic.

Analizand structura actionariatului actual al organizatiilor de transfer de responsabilitate, in acest moment doar una sau doua dintre aceste organizatii pot indeplini integral noile cerinte de autorizare.

Luand in considerare si noile obligatii ale organizatiilor de transfer de responsabilitate (detaliate ulterior) va fi extrem de interesant de urmarit cine vor fi producatorii si importatorii de bunuri ambalate care isi vor asuma responsabilitate de a fi actionari in organizatii de transfer de responsabilite, in ce conditii economice si din ce considerente strategice.

Luand in considerare valoarea actuala a pietei de transfer de responsabilitate precum si scenariile pentru anul 2019, personal cred ca valoarea scrisorii de garantie bancara nu reprezinta o bariera de intrare pe piata.

 

profituri OTR

profituri OTR

Bariere de iesire de pe piata transferului de responsabilitate

 

Ceea ce a omis in mod evident Ordonanta de urgenta 74/2018 a fost modalitatea de iesire de pe piata a organizatiilor de transfer de responsabilitate.

Sapte dintre organizatiile de transfer de responsabilitate active pe piata nationala au inregistrat, in perioada 2016-2017, o cifra de afaceri cumulata de peste 877 milioane de lei, cu un profit total de 122 de milioane de lei (14%).

Luand in considerare prevederile ordinului de autorizare in baza caruia acestea au fost licentiate (Articolul 26, litera n) “să reinvestească eventualul profit în aceleaşi tipuri de activităţi întreprinse în vederea îndeplinirii responsabilităţilor care le revin operatorilor economici prevăzuţi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015” apare urmatoarea neclaritate:

Ce se va intampla cu profitul obtinut de catre organizatiile de transfer de responsabilitate in cazul relicentierii (absolut necesare) sau iesirii de pe piata a unora din actualele organizatii?

 

  1. Modificarea obligatiilor organizatiilor de transfer de responsabilitate

In mod evident inlocuirea unui model economic de reciclare cu un altul presupune noi criterii de autorizare dar si noi obligatii pentru organizatiile de transfer de responsabilitate.

Chiar si in conditile in care actualele organizatii de transfer vor reusi sa indeplineasca noile conditii de autorizare, aceastea vor trebui sa faca fata unor mari provocari privind modul de operare. Astfel:

  • Sa implementeze obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului distinct pentru deseurile de ambalaje din comert si industrie si pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipale, indiferent de materialul din care acestea sunt fabricate
  • Sa stabileasca si sa perceapa tarife distincte pentru deseurile de ambalaje din comert si industrie si pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipal
  • Sa acopere, cu prioritate, in limita cantitatilor si tipurilor de materiale de ambalaje pentru care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului, costurile pentru colectarea și transportul, stocarea temporara, sortarea si dupa caz, pentru valorificarea, deseurilor de ambalaje gestionate prin serviciile de salubrizare, iar cantitatile pentru care au fost acoperite costurile se iau in calcul in mod corespunzator la indeplinirea obiectivelor prevazute in anexa nr. 5;

Provocari privind costurile nete si sumele acoperite

Luand in considerare modul de stabilire a costului net si a sumelor care trebuie acoperite de catre organizatiile de transfer de responsabilitate apar urmatoarele provocari:

  1. Cum se va asigura predictibilitatea costurilor si implicit a tarifelor aplicate in contextul multiplelor variante (si variabile) de cost prezentate in Anexa 4?
  2. Ce activitati cheie si ce resurse cheie vor trebuie sa dezvolte (sau sa achizitioneze) organizatiile de transfer de responsabilitate pentru a gestiona doua modele de afaceri distincte cu strategii diferite?
  3. Cum se vor integra cele doua modele de afaceri intr-o singura organizatie?
  4. Care vor fi “propozitiile de valoare”pe care le vor genera cele doua modele de afaceri in functie de tipul pietei care se va crea (piata competitiva sau de tip oligopol)?

 

Acceptarea clientilor o conditie sine-qua-non

  • Sa implementeze obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului pentru toate cantitatile de deseuri de ambalaje pentru ORICARE operator economic care solicita acest lucru.

Acceptarea de clienti in portofoliu nu mai este o chestiune discretionara si conjuncturala ci o obligatie sine-qua-non petnru toate organizatiile de transfer de responsabilitate. Si de aici urmatoarele provocari:

  1. Cate organizatii vor fi “dornice” sa se licentieze in aceste conditii si daca o vor face care va fi strategia pe care o vor adopta?
  2. Luand in considerare impactul macro-economic generat de un eventual esec in atingerea obiectivelor care vor fi planurile specifice de gestionare a situatiilor de criza sau a incidentelor de management?
  3. Cand, cum si in ce conditii va fi implementat Clearing House-ul?

 

Rolul autoritatilor locale in noul model economic

  • Sa asigure, la solicitarea motivata a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sau, după caz, unităților administrativ – teritoriale sau subdiviziunilor administrativ – teritoriale ale municipiilor, preluarea și valorificarea de către operatori economici autorizați a deșeurilor de ambalaje din deșeurile municipale colectate separat/sortate, în limita cantităţilor şi tipurilor materiale de ambalaje contractate cu operatorii economici prevăzuți la alin. (1).

Reglementarile ulterioare vor trebui sa aduca clarificari suplimentare la “solicitarea motivata a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sau, după caz, unităților administrativ – teritoriale sau subdiviziunilor administrativ – teritoriale ale municipiilor”. In caz contrar vor exista o serie de disfunctionalitati in functionarea modelului economic, disfunctionalitati generate de:

  • tipul pietei (competitive sau oligopol)
  • canalele de acces la deseu
  • calitatea deseului colectat
  • costurile generate de catre fiecare canal.

 

Clarificarea activitatilor permise organizatiilor de transfer de responsabilitate

  • Sa desfasoare numai activitatile economice stabilite prin ordinul prevazut la alin. (6);

Asa cum mentionam la inceputul analizei reglementarile privind modul de implementare a ordonantei de urgenta sunt la fel de importante ca si ordonanta in sine.  In sprijinul acestei afirmatii este si exemplul obligatiei de mai sus.

Crearea unui cadru juridic optim care sa permita dezovltarea activitati si a investitilor va duce la cresterea performantei modelului economic de reciclare. In caz contrar organiztiile de transfer de responsabilitate isi vor juca in continuare doar rolul de “broker” cu consecinte deja cunoscute.

 

  1. Modificarea modelului de afaceri al organizatiilor de transfer de responsabilitate

Daca tarifele aplicate ambalajelor din comert si industrie vor urma acelasi patern bazat pe pe bonificatii conjuncturale, competitive si/sau speculative, tarifele aplicate deseurilor de ambalaje din deseurile municipale vor fi corelate (pentru prima data) cu costurile reale de pe lantul de gestionare a deseurilor de ambalaje.

Anexa 4 din Ordonanta de urgenta 74/2018 prezinta modul de stabilire a costului net si a sumelor care trebuie acoperite de catre organizatiile de tranfer de responsabilitate in ceea ce priveste deseurile de ambalaje din deseurile municipal.

Configuratiile de cost pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipale

Sunt prefigurate urmatoarele situatii fiecare dintre ele cu un mod de calcul diferit:

Conditii transparente

  1. in cazul in care gestiunea serviciului de salubrizare se face prin gestiune delegata sau prin gestiunea directa si tarifele pentru activitatile de colectare si transport, stocare ternporara si sortare desfasurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deseurilor municipale sunt stabilite in conditii transparente* si cu luarea in calcul a veniturilor realizate din vanzarea respectivelor deseuri ca materii prime secundare pentru acoperirea partiala a costurilor cu activitatile respective de salubrizare costul net reprezlnta suma tarifelor respective, iar sumele care trebuie acoperite de orqanizatiile de transfer se calculeaza potrivit formulei: (Tct + Tst + Ts)*(Qv + Qi).
  2. In cazul in care gestiunea serviciului de salubrizare se face prin gestiune delegata sau prin gestiune directa si tarifele pentru activitatile de colectare si transport, stocare ternporara si sortare desfasurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deseurilor municipale sunt stabilite in conditii transparente*, dar fara luarea in calcul a veniturilor realizate din vanzarea respectivelor deseuri ca materii prime secundare pentru acoperirea partiala a costurilor cu activitanle respective de salubrizare, costul net reprezinta suma tarifelor respective diminuata cu veniturile obtinute din vanzarea materialelor ca materii prime secundare raportate la cantitatea totala de deseuri municipale prevazute la art. 17 alin. (1) lit. a) colectata.
    1. In cazul in care deseurile municipale, se comercializeaza catre un operator economic valorificator, orqanizatia prevazuta de transfer trebuie sa acopere sumele care se calculeaza potrivit formulei: (Tct + Tst + Ts)- VUQc]*(Qi+Qv);
    2. In cazul in care deseurile de ambalaje din deseurile municipale se incredinteaza fizic unei orqanizatii de tranfer, aceasta trebuie sa acopere sumele care se calculeaza potrivit formulei: (Tct + Tst + Ts)*Qi.
* in cazul in care au rezultat in urma unei licitatii publice sau prin implicarea tuturor actorilor inclusiv operatorii economici prevazuti la art. 16 alin. (1 ), organizatii de transfer ale acestora si autoritatile publice locale.

Conditii netransparente

  1. In cazul in care gestiunea serviciului de salubrizare se face prin gestiune directa sau prin gestiune deleqata, iar tarifele pentru activitatile de colectare si transport, stocare ternporara si sortare desfasurate de operatorii de salubrizare nu sunt stabilite in conditii transparente, costul net reprezinta:
    1. pentru deseurile comercializate catre un operator economic valorificator, tariful de referinta stabilit si comunicat la data de 25 ianuarie a fiecarui an de catre Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice ca fiind minimul tarifelor pentru gestionarea deseurilor municipale, iar sumele care trebuie acoperite de organizatiile de transfer se calculeaza potrivit formulei: Tr1*0i;
    2. pentru deseurile incredintate fizic unei organizatii prevazute de transfer, tariful de referinta stabilit si comunicat la data de 25 ianuarie a flecarui an de catre Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice ca fiind minimul tarifelor pentru gestionarea deseurilor municipale, valabile la 1 ianuarie a fiecarui an, iar sumele care trebuie acoperite de orqanizatiile de transfer de responsabilitate se calculeaza potrivit formulei: Tr2*Qi.

 

Ordonanta de urgenta 74/2018 - modelul de reciclare a ambalajelor in Romania

Ordonanta de urgenta 74/2018 – modelul de reciclare a ambalajelor in Romania

 Abordarea strategica

Fara nici un dubiu strategiile adoptate de catre organizatiile de transfer de responsabilitate vor fi direct influentata de urmatorii factori:

  • Tipul pietei (competitiva sau oligopol)
  • Modul de operare
  • Performanta in functie de calitatea deseului colectat
  • Propietatea asupra materialelor
  • Caractecteristicile mediului de afaceri. In contextul responsabilitatilor asumate, actionarii organizatiilor de transfer de resposnabilitate vor trebui sa considere in mod temeinic urmatoarele aspecte:
    • Fortele pietei (toate aspectele, la nivel de detaliu)
    • Situatia structurala a industriei de reciclare
    • Trendurile cheie (de reglementare, social-culturale si tehnologice)
    • Fortele macro-economice (conditiile globale, de capital, resurse si infrastructura)

Dezvoltarea unor strategii competitive va necesita resurse si competente suplimentare celor detinute in prezent de catre organizatiile de transfer.

 

Cultura organizationala

Luand in considerare  prevederile Economiei Circurlare si optiunile deschise de catre Ordonanta 74/2018 se impune dezvoltarea unei culturii organizationale ambidextre (atat la nivelul producatorilor cat si la nivelul organizatiilor de transfer) care sa permita in egala masura EXECUTIA si IMBUNATATIREA CONTINUA a modelului de afaceri dar si EXPLORAREA si GENERAREA UNOR MODELE DE AFACERI INOVATIVE.

 

Rolul autoritatilor locale

In ceea ce priveste autoritatile locale provocarile sunt urmatoarele:

  • Cate dintre aceste autoritati sunt pregatite pentru noul model economic de reciclare?
  • Detin acestea resursele si competentele necesare pentru gestionarea obligatiilor care le revin conform noilor reglementari juridice?
  • Cate din Asociatiile de Dezvoltarea Intercomunitara sunt functionale? Care este perspectiva?
  • Care va fi fluxul financiar? Sumele platite de catre organizatiile de transfer de responsabilitate vor ajunge la destinatia prestabilita?
  • Care vor fi parghiile de monitorizare si control ale acestui flux financiar?

 

Ceea ce a omis cu desavarsire Ordonanta de urgenta 74/2018 este corelarea costurilor pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipale cu calitatea deseurilor colectate si sortate. Efectele acute generate de calitatea deseurilor colectate si sortate pe piata nationala sunt deja resimtite de catre actorii de pe lantul de gestionare a deseurilor de amabalaje.

 

  1. Reglementari privind ambalajele reutilizabile si sistemul de garantie-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile.

Reglementarile referitoare la ambalajele reutilizabile si la sistemul de garantie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile vor genera oportunitati in dezvoltarea unor noi modele de afaceri. Aceste modele de afaceri vor reconfigura modelul economic de reciclare a ambalajelor in anii care urmeaza.

a. Reglementarile adoptate in Ordonanta 74/2018 cu referire la ambalajele reutilizabile:

  1. Circulatia ambalajelor reutilizabile intre operatorii economici se face prin schimb, cu respectarea prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991 si ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, iar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarli schimbului acestia achita o garantie baneasca In schimbul ambalajelor primite.
  2. Incepand cu data de 31 martie 2019, valoarea garantiei banesti prevazute la alin. (1) In cazul ambalajelor primare reutilizabile utilizate pentru produse destinate consumului populatiei este de 0,5 lei/ambalaj.
  3. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate initia actualizarea valorii garantiei banesti prevazuts la alin. (2), la valoarea propusa de reprezentantii sectoarelor economice relevante, In functie de evolutia pretului ambalajelor si rata inflatiei.
  4. Operatorii economici care introduc pe piata nationala produse ambalate In ambalaje reutilizabile sunt obligati:
    • sa marcheze sau sa inscrie pe ambalajul primar sau pe eticheta produsului destinat consumatorilor sintagma «ambalaj reutilizabil»;
    • sa organizeze preluarea ambalajelor reutilizabile astfel tncat sa realizeze, tncepand cu anul 2019, un procentaj de returnare de minimum 90%.

 

b. Reglementarile adoptate in Ordonanta 74/2018 cu referire la sistemul de garantie-returnare pentru ambalaje primare reutilizabile:

  1. Pana la data de 1 ianuarie 2021, In baza evaluarii eficientei economice, sociale si de mediu, precum si a impactului asupra intreprinderilor mici si mijlocii, prin hotarare a Guvernului, se stabileste un sistem de garantie-returnare care sa se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticla, plastic sau metal, cu volume cuprinse 1ntre 0, 1 I si 3 I inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe plata nationala bere, mixuri de bere, mixuri de bauturi alcoolice, cidru, alte bauturi fermentate, sucuri, nectaruri, bauturi racoritoare, ape minerale si ape de baut de orice tel.
  2. Hotararea Guvernului prevazuta la alin. (5) acopera cel putin urrnatoarele elemente ale sistemului de garan\ie-returnare:
    • modalitatea de circulatie a ambalajelor care tac obiectul sistemului de garantie-returnare;
    • definirea componentelor sistemului de colectare;
    • definirea modului de functionare a sistemului de garantie-returnare;
    • mecanismul de rambursare a garantiei;
    • valoarea garantiei;
    • administratorul sistemului;
    • marcajul ambalajelor care sa indice participarea acestora In sistemul de qaranne-returnare:
    • monitorizarea si controlul sistemului de qarantie¬returnare.”
  3. Operatorii economici care introduc pe piata nationala produse ambalate sunt obligati sa alba, incepand cu data de 1 ianuarie 2020, un procentaj mediu anual al ambalajelor reutilizabile din ambalajele utilizate la introducerea pe piata a produselor lor, incluzand si ambalajele luate spre inchiriere de la operatori prevazuti la art. 16 alin. (1) lit. d), de cel putin 5%, dar nu mai putin decat procentajul mediu realizat in perioada 2018-2019 si sa creasca acest procentaj cu 5%, anual, pana tn anul 2025 inclusiv.”

Termenele de implementare

Ordonanta de urgenta 74/2018 prezinta in Art. VI o serie de prevederi privind termenele de implementare. Analizand aceste termene, putem constata cu usurinta ca toamna si iarna anului 2018 va fi una cu multiple si importante evolutii pe lantul de gestionare a deseurilor.

Pentru vizualizarea integrala a Ordonantei de urgenta 74/2018 click aici

Concluzii

In incheierea scurtei analize putem spune ca Ordonanta de Urgenta 74/2018 este doar un inceput. Indifferent daca ne place sau nu trebuia inceput de undeva. Vechiul model economic de reciclare a ambalajelor este “istorie”. La fel ar trebui sa fie si mentalitatile unora dintre actorii de pe lantul de gestionare a deseurilor.

Trebuie adaugat ca Ordonanta de urgenta 74/2018 a modificat si ponderea si importanta driveri-lor care au stat la baza vechiului model economic de reciclare a ambalajelor:

  • Controlul sau lipsa controlului AFM (consolidarea/fragmentarea pietei de transfer, cresterea/scaderea tarifelor/ modificarea pozitiilor competitve pe lantul de aprovizionare)
  • Activitatea Comisiei de Autorizare (numar de licente, control post-licentiere, etc)
  • Corelatia cu costurile reale de pe lantul de gestionare a deseurilor
  • Abordarea generalista a deseurilor de ambalaje (fara a se tine cont de evolutia pe lant a tipurilor de materiale)

Dezideratul Economiei Circulara va putea fi realizat doar atunci cand abordarea strategica va integra toate elementele specifice unui model economic circular: cadru juridic optim, instrumente economice adecvate si stimulative, asigurarea unei masei critice, dezvoltarea unei culturi organizationale ambidextre menite sa genereze constant modele de afaceri inovative si corelarea cu contextul macro-economic global.

 

 

 

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta  pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

How far can misleading advertising go?

aprilie 15th, 2016   •   diverse, Marketing & vanzari, Noutati   •   no comments   
How far can misleading advertising go?

 

“Anything that touches the human body affects not only the body but also the spirit of the human being.”

Let’s relax for one minute and start to think in a lucid manner. Nowadays many of us become preoccupied about quality aspects of our lives in all senses: work-life balance, nutritional aspects, environment, hobbies, traveling and personal & spiritual development.

At the same time in our evolution we highly improve technology and develop online world as a reflection of our need for freedom of choices, travel mobility, information accessibility and multiplying our options in life. Technology became part of our DNA and right now, in every minute, our behavior is changing. We became demanding as our technology is asking for distinct, relevant and credible benefits of products.

Despite this unquestionable reality, surprisingly many of the food industry marketers are foolishly playing old games with consumers.

When we search for food, in order to fulfill QUALITY NEEDS we are surrounded by tremendous adds and labeling with amazing “natural”-“bio”-“eco” products. What does “natural”-“bio”-“eco” food claims really mean for us, as consumers? Nothing precisely, just a vague idea that this labeled product is the best in his category.

But what happens when consumer starts doing a basic research?

First he will reach Wikipedia, Google or YouTube to find a definition:

He will discover that “natural” labeled food has NO PRECISELY BENEFIT for him, is just a widely marketing term. The term is often assumed to imply foods that are minimally processed but the lack of standards in most jurisdictions means that the label or packaging printed with the claim “natural” ASSURES NOTHING for him. Nothing at all! So, marketers can print the claim “natural” even on the packaging of additives, and preservatives used for food production!

Going forward consumer will discover that a definition for “eco-food” and “bio-food” doesn’t exist! There is only a definition referring to “bio-products” which are materials, chemicals and energy derived from renewable biological resources but obvious nothing related with food.

I presume you are disillusioned, this was not what you thought when buying the last food labeled with “natural” or “bio”…. This was only in your imagination….“Solo un trucco”! (Only a trick!) as a famous expression from Oscar movie La Grande Belleza was said when a magician made the giraffe disappear…

How is this possible?

For ages, subliminal communication influences people and the most eloquent example is the permanent humanity confusion between “Religion” and “Faith”. So using subliminal communication it was a piece of cake for marketers around the world to play in their own interest “natural”-“bio”-“eco” claims and charge those products as Premium products!

They didn’t stop here. They improved the labels whit GREAT messages: “The flavor of your childhood”, “food or drink with flavor of”…name it you have it. Sure they can put any flavor on the food because today chemistry provides any flavors we want. Any! There is a fundamental difference between “the flavors of…” and the “real product”, but consumer will realize this sadly in a long run only …

And this is not all. Have you seen lately food packaging with familiar images: local people, animals and beautiful landscapes?

Anticipating the consumer’s attachment and positive evaluation for traditional products, they “dress” the “natural”-“eco”-“bio” products in “traditional costumes”. But when the consumer will read the label he will realize that the product is produced in mass-production factory and many times abroad, not in his own country. Traditional has no linkage with enormous factories or stainless steel pipes.

 

The truth

In the end, consumer finalizes his research (because he can!) and discovers what is the name of his “Imaginary Expectations” when he bought that “organic” food: ‘Organic Food is the product of a farming system which avoids the use of man-made fertilizers, pesticides; growth regulators and livestock feed additives. Irradiation and the use of genetically modified organisms (GMOs) or products produced from or by GMOs are generally prohibited by organic legislation.”

But usage of ORGANIC claim on the products is strictly regulated so you cannot use it on your packaging as you wish and when you wish! There are specialized bodies that periodically control your product process and give you the permit to use ORGANIC claim on your packaging.

 

THE END

Maybe I would have understood this primitive marketing tactics 20 years ago but nowadays this will look very stupid for both producers and consumers…

Marketers must understand that technology offers infinite information to consumer and creates an amazing BRIDGE for consumers to get what they really want and for organic food producers to reach its consumers. Technology CANCELS the previous paradigm when the only source of information for consumer is those fancy food ads. Today is consumer REVENGE TIME; as now they can constantly and publicly evaluate the products before buying and post-consumption.

The consumer has the power not only to replace quickly the food products with the competitor’s similar product but also to “substitute” the products of both producers. Being surrounded by junk and fast food, organic food sounds for some of us, a utopic dream. But as alternative energy accelerates despite the oil dramatic price reduction, nutrition movement (from QUANTITY to QUALITY) is one of those irreversible processes that humanity faces today.

In these circumstances, using the common sense, empathizing with consumers, creating quality products, using honest and credible claims will generate a fair experience for consumers; other way marketers and their brands will pay the price.

 

It happens right now in Europe!

Italy organic food recorded a compound annual growth rate of 12,3% between 2010-2015. Sales are continuing to boom, as more Italian consumers are willing to pay extra for better QUALITY food. Accordingly, organic packaged food in Italy is blossoming, recording double-digit growth in value.

 What are the main trends?

The most important drivers are product expansion, increasing demand for premium, high-priced nutrition products, a consumer changing habits towards food. Consumers in Italy have started focusing more on healthy food, prioritizing QUALITY over QUANTITY, and preferring to buy less but more premium and organic food.

 Economic, Social, and Environmental BENEFITS from Consumer Perspective.

Italian consumers want to get closer to producers, to their own community, and since they believe that organic products are healthier, sales have increased accordingly, especially for food that is produced by local producer and labeled ‘Made in Italy’.

 

Business Model Duplication – Romania

Taking into consideration, all the facts mentioned above, culture similarity, economic situation, landscape generosity I presume in the nearest future Romania will follow the same pattern! When this business model will be well understood by local organic producers and consumers will become familiar with it then it’s going to be only a question of time when the model will replicate nationwide.