Ordinul nr. 149/2019 privind modificarea Ordinului nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru mediu

Ordinul nr. 149/2019 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006

In  data de 27 Februarie 2019 a fost publicat Ordinul nr. 149/2019 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Administratia Fondului pentru Mediu

Pentru o mai buna intelegere a modificarilor legislative adoptate, Christian Morris Consultancy va supune atentiei o analiza comparata intre prevederile Ordinului nr. 2413/2016, Ordinului 1.503/2017 si Ordinul nr. 149/2019.

Pentru a vizualiza aceasta analiza accesati link-ul: Analiza Ordin 149 din 2019 – modificare Ordin 578 din 2006

Modificarile propuse in Ordinul nr. 149/2019 se regasesc in coloana a treia hasurata cu culoarea bleu.

Ordinul nr. 149/2019 aduce o serie de clarificari privind:

• modul de indeplinire a obiectivelor de reciclare in mod individual;
• obligatiile stabilite in anul 2019 pentru agentii economici;
• obligatiile stabilite in anul 2019 pentru organizatiile prevazute la art. 16 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 249/2015;
• indeplinirea obiectivelor de reciclare retroactiv;
• alte reglementari cu impact in mangementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje.

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

Ordonanta de urgenta 74/2018 Modificarea fundamentala a modelului economic de reciclare a ambalajelor in Romania

Ordonanta de urgenta 74/2018,  publicata in data de 19 Iulie 2018, aduce modificari fundamentale la Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si la Ordonata de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Ordonanta de urgenta 74/2018 reprezinta un prim pas in asigurarea unui cadru juridic optim pentru realizarea obligatiilor prevazute in pachetul de legi Economia Circulara. Asistam la un moment de cotitura in reciclarea ambalaje in Romania: inlocuirea actualului model economic (deja perimat si cu foarte multe carente) cu un nou model economic de reciclare a ambalajelor.

Succesul noului model economic va fi determinat insa de actele normative viitoare privind modul de implementare a reglementarilor adoptate in Ordonanta de urgenta precum si de gradul de monitorizare, control si corectie a evolutiilor ulterioare.

Este absolut normal ca o modificare de o asemenea magnitudine sa genereze riscuri si oportunitati majore. Este insa de datoria actorilor de pe lantul de gestionare a deseurilor sa-si integreze in mod strategic modele de afaceri dezvoltate la noul model de reciclare a ambalajelor.

Care sunt schimbarile esentiale aduse de catre Ordonanta de urgenta 74/2018 managementului ambalajelor si deseurilor de ambalaje?

Ordonanta de urgenta aduce modificari fundamentale intregului lant de gestionare a deseurilor in Romania, insa in analiza de mai jos vom face referire doar la cateva aspecte privind managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje:

1. Noi definitii privind clasificarea deseurilor
2. Cresterea obiectivelor de valorificare si reciclare
3. Modificarea modului de indeplinire a obligatiilor legale de reciclare a ambalajelor
4. Modificarea conditiilor de autorizare a organizatiilor de transfer de responsabilitate
5. Modificarea obligatiilor organizatiilor de transfer de responsabilitate
6. Modificarea modelului de afaceri al organizatiilor de transfer de responsabilitate
7. Reglementari privind ambalajele reutilizabile si sistemul de garantie-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile

1. Noi definitii privind clasificarea deseurilor

Ordonanta de urgenta prezinta o serie de noi definiti dar ne vom opri la doua dintre cele mai importante.

Intreaga constructie a Ordonantei de urgenta 74/2018 urmareste separarea distincta a fluxurilor de generare a deseurilor de ambalaje (industrial comercial si gospodariile populatiei) din punct de vedere al:

• datelor raportate (introdus pe piata, colectat, reciclat);
• costurilor si contributiilor financiare alocate fiecarui flux;
• modului de operare pe fiecare flux:
• obligatiilor si responsabilitatilor actorilor implicati pe fiecare flux (consumatori, autoritati locale, producatori, colectori, reciclatori).

Pentru punerea in aplicare a acestei strategii Ordonanta de urgenta 74/2018 introduce urmatoarele definitii:

• deșeuri de ambalaje din comerț și industrie – toate ambalajele secundare, ambalajele pentru transport și ambalajele primare ale produselor destinate utilizării exclusiv de către operatori economici, care, ca natură și compoziție nu sunt similare cu deșeurile menajere;
• deșeuri municipale:
  1. deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat de la gospodării, inclusiv hârtia și cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, bio-deșeurile, lemnul, textilele, ambalajele, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de baterii și acumulatori și deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele și mobila;
  2. deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat din alte surse în cazul în care deșeurile respective sunt similare ca natură și compoziție cu deșeurile menajere.

Provocari

Avand in vedere modul actual de raportare a ambalajelor introduse pe piata nationala si luand in considerare definitiile propuse, clasificarea si raportarea datelor nu va fi extrem de usoara.

Dificultati in raportarea pe cele doua fluxuri vor inregistra chiar si  prodcuatorii si importatorii de produse ambalate care detine resurse si competente specifice acestui domeniu.

Pe langa noua calsificare trebuie luat in calcul ca incepand din anul 2019 organizatiile de transfer de responsabilitate au obligatia “sa stabileasca si sa perceapa operatorilor economici tarife distincte pentru deseurile de ambalaje din comert si industrie si pentru deșeurile de ambalaje din deseurile municipale”.

Luand in considerare si “circumstantele cu impact economic” va fi extrem de interesant cum se va face raportarea ambalajelor pe cele doua fluxuri de generare si care vor fi “propozitiile de valoare”  dezvoltate de catre  organizatiile de transfer de responsabilitate.

2. Cresterea obiectivelor de valorificare si reciclare

Obiective reciclare ambalaje 2019

CRESTEREA semnificativa a obiectivelor de reciclare, in contextul “gradului si modului actual” de indeplinire a obiectivelor de reciclare si al evolutiilor la nivel mondial (ex. “China’s Waste Ban”), ii va aseza pe producatori/importatori si organizatiile lor de transfer de responsabilitate in fata unui examen greu de trecut.

Consecintele acestei provocari se vor manifesta in costuri, costuri dificil de previzionat in acest moment.

Ca si o simpla observatie constatam eliminarea obiectivelor minime de reciclare la PET si comasarea materialelor plastice, ceea ce intr-un fel sau altul va schimba compozitia materialelor colectate pentru atingerea obiectivelor de reciclare dar si strategiile actorilor de pe lantul de gestionare a deseurilor.

Ramane urmatoarea neclaritate: PET-ul va mai fi raportat separat sau va fi comasat in cantitatile de materiale plastice raportate?

3. Modificarea modului de indeplinire a obligatiilor legale privind reciclarea ambalajelor

Ordonanta de urgenta 74/2018 stabileste ca, incepand cu data de 01 ianuarie 2019, obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului se realizeaza:

1. a) individual, prin gestionarea propriilor ambalaje introduse pe piață națională;
2. b) prin intermediul unei organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului, autorizate de către Comisia constituită potrivit Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Comisia, pe tip de material și pe tip de ambalaj, primar, secundar și pentru transport.

ELIMINAREA solutiilor individuale bazate pe “deseurile de ambalaje preluate de la detinatorii de deseuri” concomitent cu modificarile conditiilor de autorizare pentru organizatiile de transfer va pune si mai multa presiune pe cei care au obligatii legale privind reciclarea ambalajelor.

Din cosniderente economice, este foarte posibil ca plata taxei la Administratia Fondului pentru Mediu sa devina o “solutie de indpelinire a obligatiilor legale” pentru o parte din producatorii si importatorii care activeaza pe piata nationala.

4. Modificarea conditiilor de licentiere a organizatiilor de transfer de responsabilitate

Conform noilor reglementari, pentru a se autoriza organizatia de transfer de responsabilitate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1. a) să fie organizată sub formă de societate pe acţiuni;
2. b) toate acțiunile societății să fie acțiuni nominative;
3. c) să aibă ca acționari numai operatori economici care desfășoară, cu titlu profesional, activități prevăzute la alin. (1);
4. d) cantitatea de ambalaje introdusă pe piață de acționari în anul precedent celui în care se solicita autorizarea să fie de cel puțin 10.000 de tone;
5. e) să constituie o garanție în cuantum de două milioane lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare.

Barierele de intrare pe piata

Prin noile reglementari adoptate in Ordonanta de urgenta 74/2018 fara dar si poate numarul organizatiilor de transfer de responsabilitate va scadea dramatic.

Analizand structura actionariatului actual al organizatiilor de transfer de responsabilitate, in acest moment doar una sau doua dintre aceste organizatii pot indeplini integral noile cerinte de autorizare.

Luand in considerare si noile obligatii ale organizatiilor de transfer de responsabilitate (detaliate ulterior) va fi extrem de interesant de urmarit cine vor fi producatorii si importatorii de bunuri ambalate care isi vor asuma responsabilitate de a fi actionari in organizatii de transfer de responsabilite, in ce conditii economice si din ce considerente strategice.

Luand in considerare valoarea actuala a pietei de transfer de responsabilitate precum si scenariile pentru anul 2019, personal cred ca valoarea scrisorii de garantie bancara nu reprezinta o bariera de intrare pe piata.

profituri OTR

Bariere de iesire de pe piata transferului de responsabilitate

Ceea ce a omis in mod evident Ordonanta de urgenta 74/2018 a fost modalitatea de iesire de pe piata a organizatiilor de transfer de responsabilitate.

Sapte dintre organizatiile de transfer de responsabilitate active pe piata nationala au inregistrat, in perioada 2016-2017, o cifra de afaceri cumulata de peste 877 milioane de lei, cu un profit total de 122 de milioane de lei (14%).

Luand in considerare prevederile ordinului de autorizare in baza caruia acestea au fost licentiate (Articolul 26, litera n) “să reinvestească eventualul profit în aceleaşi tipuri de activităţi întreprinse în vederea îndeplinirii responsabilităţilor care le revin operatorilor economici prevăzuţi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015” apare urmatoarea neclaritate:

Ce se va intampla cu profitul obtinut de catre organizatiile de transfer de responsabilitate in cazul relicentierii (absolut necesare) sau iesirii de pe piata a unora din actualele organizatii?

5. Modificarea obligatiilor organizatiilor de transfer de responsabilitate

In mod evident inlocuirea unui model economic de reciclare cu un altul presupune noi criterii de autorizare dar si noi obligatii pentru organizatiile de transfer de responsabilitate.

Chiar si in conditile in care actualele organizatii de transfer vor reusi sa indeplineasca noile conditii de autorizare, aceastea vor trebui sa faca fata unor mari provocari privind modul de operare. Astfel:

• Sa implementeze obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului distinct pentru deseurile de ambalaje din comert si industrie si pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipale, indiferent de materialul din care acestea sunt fabricate
• Sa stabileasca si sa perceapa tarife distincte pentru deseurile de ambalaje din comert si industrie si pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipal
• Sa acopere, cu prioritate, in limita cantitatilor si tipurilor de materiale de ambalaje pentru care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului, costurile pentru colectarea și transportul, stocarea temporara, sortarea si dupa caz, pentru valorificarea, deseurilor de ambalaje gestionate prin serviciile de salubrizare, iar cantitatile pentru care au fost acoperite costurile se iau in calcul in mod corespunzator la indeplinirea obiectivelor prevazute in anexa nr. 5;

Provocari privind costurile nete si sumele acoperite

Luand in considerare modul de stabilire a costului net si a sumelor care trebuie acoperite de catre organizatiile de transfer de responsabilitate apar urmatoarele provocari:

1. Cum se va asigura predictibilitatea costurilor si implicit a tarifelor aplicate in contextul multiplelor variante (si variabile) de cost prezentate in Anexa 4?
2. Ce activitati cheie si ce resurse cheie vor trebuie sa dezvolte (sau sa achizitioneze) organizatiile de transfer de responsabilitate pentru a gestiona doua modele de afaceri distincte cu strategii diferite?
3. Cum se vor integra cele doua modele de afaceri intr-o singura organizatie?
4. Care vor fi “propozitiile de valoare”pe care le vor genera cele doua modele de afaceri in functie de tipul pietei care se va crea (piata competitiva sau de tip oligopol)?

Acceptarea clientilor o conditie sine-qua-non

• Sa implementeze obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului pentru toate cantitatile de deseuri de ambalaje pentru ORICARE operator economic care solicita acest lucru.

Acceptarea de clienti in portofoliu nu mai este o chestiune discretionara si conjuncturala ci o obligatie sine-qua-non petnru toate organizatiile de transfer de responsabilitate. Si de aici urmatoarele provocari:

1. Cate organizatii vor fi “dornice” sa se licentieze in aceste conditii si daca o vor face care va fi strategia pe care o vor adopta?
2. Luand in considerare impactul macro-economic generat de un eventual esec in atingerea obiectivelor care vor fi planurile specifice de gestionare a situatiilor de criza sau a incidentelor de management?
3. Cand, cum si in ce conditii va fi implementat Clearing House-ul?

Rolul autoritatilor locale in noul model economic

• Sa asigure, la solicitarea motivata a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sau, după caz, unităților administrativ – teritoriale sau subdiviziunilor administrativ – teritoriale ale municipiilor, preluarea și valorificarea de către operatori economici autorizați a deșeurilor de ambalaje din deșeurile municipale colectate separat/sortate, în limita cantităţilor şi tipurilor materiale de ambalaje contractate cu operatorii economici prevăzuți la alin. (1).

Reglementarile ulterioare vor trebui sa aduca clarificari suplimentare la “solicitarea motivata a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sau, după caz, unităților administrativ – teritoriale sau subdiviziunilor administrativ – teritoriale ale municipiilor”. In caz contrar vor exista o serie de disfunctionalitati in functionarea modelului economic, disfunctionalitati generate de:

• tipul pietei (competitive sau oligopol)
• canalele de acces la deseu
• calitatea deseului colectat
• costurile generate de catre fiecare canal.

Clarificarea activitatilor permise organizatiilor de transfer de responsabilitate

• Sa desfasoare numai activitatile economice stabilite prin ordinul prevazut la alin. (6);

Asa cum mentionam la inceputul analizei reglementarile privind modul de implementare a ordonantei de urgenta sunt la fel de importante ca si ordonanta in sine.  In sprijinul acestei afirmatii este si exemplul obligatiei de mai sus.

Crearea unui cadru juridic optim care sa permita dezovltarea activitati si a investitilor va duce la cresterea performantei modelului economic de reciclare. In caz contrar organiztiile de transfer de responsabilitate isi vor juca in continuare doar rolul de “broker” cu consecinte deja cunoscute.

6. Modificarea modelului de afaceri al organizatiilor de transfer de responsabilitate

Daca tarifele aplicate ambalajelor din comert si industrie vor urma acelasi patern bazat pe pe bonificatii conjuncturale, competitive si/sau speculative, tarifele aplicate deseurilor de ambalaje din deseurile municipale vor fi corelate (pentru prima data) cu costurile reale de pe lantul de gestionare a deseurilor de ambalaje.

Anexa 4 din Ordonanta de urgenta 74/2018 prezinta modul de stabilire a costului net si a sumelor care trebuie acoperite de catre organizatiile de tranfer de responsabilitate in ceea ce priveste deseurile de ambalaje din deseurile municipal.

Configuratiile de cost pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipale

Sunt prefigurate urmatoarele situatii fiecare dintre ele cu un mod de calcul diferit:

Conditii transparente

1. in cazul in care gestiunea serviciului de salubrizare se face prin gestiune delegata sau prin gestiunea directa si tarifele pentru activitatile de colectare si transport, stocare ternporara si sortare desfasurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deseurilor municipale sunt stabilite in conditii transparente* si cu luarea in calcul a veniturilor realizate din vanzarea respectivelor deseuri ca materii prime secundare pentru acoperirea partiala a costurilor cu activitatile respective de salubrizare costul net reprezlnta suma tarifelor respective, iar sumele care trebuie acoperite de orqanizatiile de transfer se calculeaza potrivit formulei: (Tct + Tst + Ts)*(Qv + Qi).
2. In cazul in care gestiunea serviciului de salubrizare se face prin gestiune delegata sau prin gestiune directa si tarifele pentru activitatile de colectare si transport, stocare ternporara si sortare desfasurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deseurilor municipale sunt stabilite in conditii transparente*, dar fara luarea in calcul a veniturilor realizate din vanzarea respectivelor deseuri ca materii prime secundare pentru acoperirea partiala a costurilor cu activitanle respective de salubrizare, costul net reprezinta suma tarifelor respective diminuata cu veniturile obtinute din vanzarea materialelor ca materii prime secundare raportate la cantitatea totala de deseuri municipale prevazute la art. 17 alin. (1) lit. a) colectata.
   1. In cazul in care deseurile municipale, se comercializeaza catre un operator economic valorificator, orqanizatia prevazuta de transfer trebuie sa acopere sumele care se calculeaza potrivit formulei: (Tct + Tst + Ts)- VUQc]*(Qi+Qv);
   2. In cazul in care deseurile de ambalaje din deseurile municipale se incredinteaza fizic unei orqanizatii de tranfer, aceasta trebuie sa acopere sumele care se calculeaza potrivit formulei: (Tct + Tst + Ts)*Qi.

* in cazul in care au rezultat in urma unei licitatii publice sau prin implicarea tuturor actorilor inclusiv operatorii economici prevazuti la art. 16 alin. (1 ), organizatii de transfer ale acestora si autoritatile publice locale.

Conditii netransparente

1. In cazul in care gestiunea serviciului de salubrizare se face prin gestiune directa sau prin gestiune deleqata, iar tarifele pentru activitatile de colectare si transport, stocare ternporara si sortare desfasurate de operatorii de salubrizare nu sunt stabilite in conditii transparente, costul net reprezinta:
   1. pentru deseurile comercializate catre un operator economic valorificator, tariful de referinta stabilit si comunicat la data de 25 ianuarie a fiecarui an de catre Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice ca fiind minimul tarifelor pentru gestionarea deseurilor municipale, iar sumele care trebuie acoperite de organizatiile de transfer se calculeaza potrivit formulei: Tr1*0i;
   2. pentru deseurile incredintate fizic unei organizatii prevazute de transfer, tariful de referinta stabilit si comunicat la data de 25 ianuarie a flecarui an de catre Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice ca fiind minimul tarifelor pentru gestionarea deseurilor municipale, valabile la 1 ianuarie a fiecarui an, iar sumele care trebuie acoperite de orqanizatiile de transfer de responsabilitate se calculeaza potrivit formulei: Tr2*Qi.

Ordonanta de urgenta 74/2018 – modelul de reciclare a ambalajelor in Romania

 Abordarea strategica

Fara nici un dubiu strategiile adoptate de catre organizatiile de transfer de responsabilitate vor fi direct influentata de urmatorii factori:

• Tipul pietei (competitiva sau oligopol)
• Modul de operare
• Performanta in functie de calitatea deseului colectat
• Propietatea asupra materialelor
• Caractecteristicile mediului de afaceri. In contextul responsabilitatilor asumate, actionarii organizatiilor de transfer de resposnabilitate vor trebui sa considere in mod temeinic urmatoarele aspecte:
  • Fortele pietei (toate aspectele, la nivel de detaliu)
  • Situatia structurala a industriei de reciclare
  • Trendurile cheie (de reglementare, social-culturale si tehnologice)
  • Fortele macro-economice (conditiile globale, de capital, resurse si infrastructura)

Dezvoltarea unor strategii competitive va necesita resurse si competente suplimentare celor detinute in prezent de catre organizatiile de transfer.

Cultura organizationala

Luand in considerare  prevederile Economiei Circurlare si optiunile deschise de catre Ordonanta 74/2018 se impune dezvoltarea unei culturii organizationale ambidextre (atat la nivelul producatorilor cat si la nivelul organizatiilor de transfer) care sa permita in egala masura EXECUTIA si IMBUNATATIREA CONTINUA a modelului de afaceri dar si EXPLORAREA si GENERAREA UNOR MODELE DE AFACERI INOVATIVE.

Rolul autoritatilor locale

In ceea ce priveste autoritatile locale provocarile sunt urmatoarele:

• Cate dintre aceste autoritati sunt pregatite pentru noul model economic de reciclare?
• Detin acestea resursele si competentele necesare pentru gestionarea obligatiilor care le revin conform noilor reglementari juridice?
• Cate din Asociatiile de Dezvoltarea Intercomunitara sunt functionale? Care este perspectiva?
• Care va fi fluxul financiar? Sumele platite de catre organizatiile de transfer de responsabilitate vor ajunge la destinatia prestabilita?
• Care vor fi parghiile de monitorizare si control ale acestui flux financiar?

Ceea ce a omis cu desavarsire Ordonanta de urgenta 74/2018 este corelarea costurilor pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipale cu calitatea deseurilor colectate si sortate. Efectele acute generate de calitatea deseurilor colectate si sortate pe piata nationala sunt deja resimtite de catre actorii de pe lantul de gestionare a deseurilor de amabalaje.

7. Reglementari privind ambalajele reutilizabile si sistemul de garantie-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile.

Reglementarile referitoare la ambalajele reutilizabile si la sistemul de garantie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile vor genera oportunitati in dezvoltarea unor noi modele de afaceri. Aceste modele de afaceri vor reconfigura modelul economic de reciclare a ambalajelor in anii care urmeaza.

a. Reglementarile adoptate in Ordonanta 74/2018 cu referire la ambalajele reutilizabile:

1. Circulatia ambalajelor reutilizabile intre operatorii economici se face prin schimb, cu respectarea prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991 si ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, iar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarli schimbului acestia achita o garantie baneasca In schimbul ambalajelor primite.
2. Incepand cu data de 31 martie 2019, valoarea garantiei banesti prevazute la alin. (1) In cazul ambalajelor primare reutilizabile utilizate pentru produse destinate consumului populatiei este de 0,5 lei/ambalaj.
3. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate initia actualizarea valorii garantiei banesti prevazuts la alin. (2), la valoarea propusa de reprezentantii sectoarelor economice relevante, In functie de evolutia pretului ambalajelor si rata inflatiei.
4. Operatorii economici care introduc pe piata nationala produse ambalate In ambalaje reutilizabile sunt obligati:
   • sa marcheze sau sa inscrie pe ambalajul primar sau pe eticheta produsului destinat consumatorilor sintagma «ambalaj reutilizabil»;
   • sa organizeze preluarea ambalajelor reutilizabile astfel tncat sa realizeze, tncepand cu anul 2019, un procentaj de returnare de minimum 90%.

b. Reglementarile adoptate in Ordonanta 74/2018 cu referire la sistemul de garantie-returnare pentru ambalaje primare reutilizabile:

1. Pana la data de 1 ianuarie 2021, In baza evaluarii eficientei economice, sociale si de mediu, precum si a impactului asupra intreprinderilor mici si mijlocii, prin hotarare a Guvernului, se stabileste un sistem de garantie-returnare care sa se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticla, plastic sau metal, cu volume cuprinse 1ntre 0, 1 I si 3 I inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe plata nationala bere, mixuri de bere, mixuri de bauturi alcoolice, cidru, alte bauturi fermentate, sucuri, nectaruri, bauturi racoritoare, ape minerale si ape de baut de orice tel.
2. Hotararea Guvernului prevazuta la alin. (5) acopera cel putin urrnatoarele elemente ale sistemului de garan\ie-returnare:
   • modalitatea de circulatie a ambalajelor care tac obiectul sistemului de garantie-returnare;
   • definirea componentelor sistemului de colectare;
   • definirea modului de functionare a sistemului de garantie-returnare;
   • mecanismul de rambursare a garantiei;
   • valoarea garantiei;
   • administratorul sistemului;
   • marcajul ambalajelor care sa indice participarea acestora In sistemul de qaranne-returnare:
   • monitorizarea si controlul sistemului de qarantie¬returnare.”
3. Operatorii economici care introduc pe piata nationala produse ambalate sunt obligati sa alba, incepand cu data de 1 ianuarie 2020, un procentaj mediu anual al ambalajelor reutilizabile din ambalajele utilizate la introducerea pe piata a produselor lor, incluzand si ambalajele luate spre inchiriere de la operatori prevazuti la art. 16 alin. (1) lit. d), de cel putin 5%, dar nu mai putin decat procentajul mediu realizat in perioada 2018-2019 si sa creasca acest procentaj cu 5%, anual, pana tn anul 2025 inclusiv.”

Termenele de implementare

Ordonanta de urgenta 74/2018 prezinta in Art. VI o serie de prevederi privind termenele de implementare. Analizand aceste termene, putem constata cu usurinta ca toamna si iarna anului 2018 va fi una cu multiple si importante evolutii pe lantul de gestionare a deseurilor.

Pentru vizualizarea integrala a Ordonantei de urgenta 74/2018 click aici

Concluzii

In incheierea scurtei analize putem spune ca Ordonanta de Urgenta 74/2018 este doar un inceput. Indifferent daca ne place sau nu trebuia inceput de undeva. Vechiul model economic de reciclare a ambalajelor este “istorie”. La fel ar trebui sa fie si mentalitatile unora dintre actorii de pe lantul de gestionare a deseurilor.

Trebuie adaugat ca Ordonanta de urgenta 74/2018 a modificat si ponderea si importanta driveri-lor care au stat la baza vechiului model economic de reciclare a ambalajelor:

• Controlul sau lipsa controlului AFM (consolidarea/fragmentarea pietei de transfer, cresterea/scaderea tarifelor/ modificarea pozitiilor competitve pe lantul de aprovizionare)
• Activitatea Comisiei de Autorizare (numar de licente, control post-licentiere, etc)
• Corelatia cu costurile reale de pe lantul de gestionare a deseurilor
• Abordarea generalista a deseurilor de ambalaje (fara a se tine cont de evolutia pe lant a tipurilor de materiale)

Dezideratul Economiei Circulara va putea fi realizat doar atunci cand abordarea strategica va integra toate elementele specifice unui model economic circular: cadru juridic optim, instrumente economice adecvate si stimulative, asigurarea unei masei critice, dezvoltarea unei culturi organizationale ambidextre menite sa genereze constant modele de afaceri inovative si corelarea cu contextul macro-economic global.

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta  pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

Nespresso si Caran d’Ache – o alianta exceptionala in numele Sustenabilitatii!

Cand strategistii devin din ce in ce mai sceptici privind evolutia acelerata a modelelor de afaceri (a nu se confunda cu R&D sau dezvoltarile tehnologice) Nespresso si Caran d’Ache ne demonstreaza inca o data ca inovatia modelelor de afaceri nu are limite.

Mai mult de atat,  inovarea modelului de afaceri poate incepe de oriunde: propozitia de valoare, resurse si activitati cheie, aliante strategice, segmente, etc.

Ultima “dovada” este reprezentata de „parteneriatul strategic” intre doua dintre cele mai apreciate admirate company din lume: Nestlé Nespresso si Caran d’Ache.

Obiectivul parteneriatlui strategic este ac ela de a creste sustenabilitatea celor doua modele de afaceri și crearea unei valori comune: un pix din capsule de cafea folosite.

De ce Nespresso si Caran d’Ache sunt doua modele de afaceri exceptionale?

Fara nici un dubiu, Nespresso reprezinta o experienta unica pentru consumatori. Cafea exceptionala, design-ul futurist al expresoarelor, magazine superbe și un program functional de colectare si reciclare a capsulelor de cafea. Cu voia dumneavoastra as putea adauga si inegalabilele spoturi Nespresso George Clooney.

Pentru economisti si in mod special pentru strategisti, compania elvetiana inseamna, fundamental, cu mult mai mult.

Nespresso este considerat unul dintre cele mai faimoase modele de afaceri si este studiat in mod constant in prestigioase institutii de invatamant economic din intreaga lume (Insead, Harvard, etc.).

Succesul Nespresso vine din:

• modul in care modelul de afacerigenereaza venituri („venituri recurente„);
• inovarea continua a modelelor de afaceri („pivotarea permanenta a modelului in segmentele din aval si amonte„);
• si „imbunatatirea continua a sustenabilitatii” intregului lant valoric.

Dezvoltarea lantului de valoare Nespresso implica proiectarea de modele de afaceri compatibile la nivelul firmei principale cat si la nivelul furnizorilor si al partenerilor.

Fondată în 1915, Caran d’Ache este faimoasa Maison de Haute Ecriture din Geneva si a devenit de-a lungul anilor o companie emblematica pentru industria manufacturiera elvetiana.

Caran d’Ache creeaza si dezvolta instrumente de scris de cea mai inalta calitate. Combinand cele mai bune materiale cu cele mai avansate tehnologii, raspunde astfel celor mai profunde nevoi umane:

• de a exprima
• de a creea
• si de a comunica.

Iubesc acest brand!

Modelul de afaceri Caran d’Ache incorporeaza cele mai bune practici economice, sociale si ecologice atat in structurile sale interne cat si in relatiile sale cu furnizorii și partenerii.

Caran d’Ache depune eforturi considerabile pentru protejarea mediului si a resurselor, punand in acelasi timp fiinta umana in centrul dezvoltarii sale.

Respectarea mediului se reflecta in activitățile care vizeaza optimizarea eficientei energetice si a procesarii in cicluri închise a metalelor.

Bun venit Caran d’Ache 849 Nespresso!

Pe langa faptul ca ambele companii elevetiene ofera clientilor o experienta unica ce altceva mai au acestea in comun?

Ambele companii sunt foarte certificate pentru sustenabilitate.

Dar este certificarea un driver pentru sustenabilitate?

Cu sigurant nu. Dar modelul de afaceri dezovltat de acestea este.

In consecinta, Nespresso si Caran d’Ache au lansat un pix din capsule de cafea reciclata.

Caran d’Ache 849 Nespresso este un mesaj pentru reciclare!

Mesajul este menit sa reaminteasca consumatorilor durabilitatea infinita a aluminiului care poate fi reutilizat din nou si din nou.

Scopul este acela de a incuraja reciclarea capsulelor de cafea Nespresso.

Citeste mai mult in comunicatul de presa Nestle Nespresso. 

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta  pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor la nivel European.

Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor

Consiliul European a adoptat la 22 Mai 2018,  pachetul de legi privind deseurile. Acesta stabileste noi norme privind managementul deseurilor si noi obiective de reciclare.

Statele membre vor trebui sa indeplineasca urmatoarele obiective de reciclare pentru deseurilor municipale:

Statele membre vor institui, pana la 1 ianuarie 2025, colectarea separata de produse textile si de deseuri periculoase provenite din gospodarii. In plus, acestea se vor asigura ca pana la 31 decembrie 2023, deșeurile biologice vor fi colectate separat sau reciclate la sursă (de exemplu, compostarea la domiciliu). Acest lucru este in plus fata de colectarea separata care exista deja pentru hartie si carton, sticle, metale și plastic.

Legislatia stabileste obiective de reciclare specifice pentru ambalaje:

Legislatia contine obiective de reducere a depozitarii si stabileste cerinte minime pentru toate schemele de transfer de responsabilitate.

Producatorii care fac obiectul acestor scheme trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor generate de produsele lor si sa contribuie financiar.

De asemenea, a fost introdusa obligativitatea schemelor de raspundere extinsa a producatorilor pentru toate ambalajele.

Statele membre vor trebui sa se asigura ca incepand cu anul 2030, toate deseurile adecvate pentru reciclare sau valorificare, in special din deseurile municipale, nu vor mai fi depozitate.

Prin noile obiective de reciclare se urmareste cresterea cantitatilor de deseuri reciclate si implicit crearea unei economii circulare. Aceasta va incuraja utilizarea ambalajelor reciclabile si reutilizabile si va imbunatatii modul in care sunt gestionate deseurile.

Vezi urmatoarele documente:

European Directive Packaging and Packaging Waste

European Directive Waste

European Directive WEEE

European Directive the landfill of waste

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

Reciclarea deseurilor de ambalaje in anul 2017

Reciclarea deseurilor de ambalaje

Initiativa de dialog si consultari privind managementul deseurilor din aceasta vara, a Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, din nefericire, nu s-a materializat cu nici un rezultat concret in imbunatatirea cadrului juridic, privind reciclarea deseurilor de ambalaje.

De asemenea aceasta nu a generat nici un impact semnificativ in performanta colectarii deseurilor de ambalaje.

Mai mult decat atat, lipsa normelor de aplicare la prevederile legislative recent adoptate, a generat si mai multa confuzie in randul producatorilor si importatorilor de produse ambalate.

Astazi, piata este „inundata” de tot felul de oferte/propuneri de indeplinire a obligatiilor de reciclare a ambalajelor (una mai fantezista ca alta), oferte pe care majoritatea agentilor economici nu le pot evalua in mod corect, deoarece nu detin competentele adecvate pentru analizarea acestora.

Propunerea legislativa absurda (inconstienta!) de diminuare a taxei pe ambalaje de la 2 lei/kg pana la 0,3 lei/kg (Legea 420/2016)  demonstreaza inca o data lipsa unei abordari strategice privind activitatea de reciclare a deseurilor de ambalaje in Romania.

In contextul in care deseurile de ambalaje generate in gospodariile populatiei reprezinta 55-60% din total ambalajului introdus pe piata nationala, iar colectarea acestora nu a inregistrat vreun progres semnificativ, in anul 2017 indeplinirea obligatiilor de reciclare de catre producatorii si importatorii de produse ambalate se va realiza doar printr-un cumul de solutii: transfer de responsabilitate, solutii individuale de reciclare si plata  taxei la Administratia Fondului pentru Mediu (pentru obiectivele neindeplinite).

Fiecare din solutiile mentionate prezinta o serie de avantaje si dezavantaje pentru producatorii si importatorii de produse ambalate,  aspecte pe care le vom detalia mai jos: Mai multe…