Ordonanta de urgenta 74/2018 Modificarea fundamentala a modelului economic de reciclare a ambalajelor in Romania

iulie 23rd, 2018   •   diverse, Noutati   •   2 comments   
Ordonanta de urgenta 74/2018 Modificarea fundamentala a modelului economic de reciclare a ambalajelor in Romania

 

Ordonanta de urgenta 74/2018,  publicata in data de 19 Iulie 2018, aduce modificari fundamentale la Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si la Ordonata de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Ordonanta de urgenta 74/2018 reprezinta un prim pas in asigurarea unui cadru juridic optim pentru realizarea obligatiilor prevazute in pachetul de legi Economia Circulara. Asistam la un moment de cotitura in reciclarea ambalaje in Romania: inlocuirea actualului model economic (deja perimat si cu foarte multe carente) cu un nou model economic de reciclare a ambalajelor.

Succesul noului model economic va fi determinat insa de actele normative viitoare privind modul de implementare a reglementarilor adoptate in Ordonanta de urgenta precum si de gradul de monitorizare, control si corectie a evolutiilor ulterioare.

Este absolut normal ca o modificare de o asemenea magnitudine sa genereze riscuri si oportunitati majore. Este insa de datoria actorilor de pe lantul de gestionare a deseurilor sa-si integreze in mod strategic modele de afaceri dezvoltate la noul model de reciclare a ambalajelor.

Care sunt schimbarile esentiale aduse de catre Ordonanta de urgenta 74/2018 managementului ambalajelor si deseurilor de ambalaje?

Ordonanta de urgenta aduce modificari fundamentale intregului lant de gestionare a deseurilor in Romania, insa in analiza de mai jos vom face referire doar la cateva aspecte privind managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje:

  1. Noi definitii privind clasificarea deseurilor
  2. Cresterea obiectivelor de valorificare si reciclare
  3. Modificarea modului de indeplinire a obligatiilor legale de reciclare a ambalajelor
  4. Modificarea conditiilor de autorizare a organizatiilor de transfer de responsabilitate
  5. Modificarea obligatiilor organizatiilor de transfer de responsabilitate
  6. Modificarea modelului de afaceri al organizatiilor de transfer de responsabilitate
  7. Reglementari privind ambalajele reutilizabile si sistemul de garantie-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile

 

  1. Noi definitii privind clasificarea deseurilor

Ordonanta de urgenta prezinta o serie de noi definiti dar ne vom opri la doua dintre cele mai importante.

Intreaga constructie a Ordonantei de urgenta 74/2018 urmareste separarea distincta a fluxurilor de generare a deseurilor de ambalaje (industrial comercial si gospodariile populatiei) din punct de vedere al:

  • datelor raportate (introdus pe piata, colectat, reciclat);
  • costurilor si contributiilor financiare alocate fiecarui flux;
  • modului de operare pe fiecare flux:
  • obligatiilor si responsabilitatilor actorilor implicati pe fiecare flux (consumatori, autoritati locale, producatori, colectori, reciclatori).

Pentru punerea in aplicare a acestei strategii Ordonanta de urgenta 74/2018 introduce urmatoarele definitii:

  • deșeuri de ambalaje din comerț și industrie – toate ambalajele secundare, ambalajele pentru transport și ambalajele primare ale produselor destinate utilizării exclusiv de către operatori economici, care, ca natură și compoziție nu sunt similare cu deșeurile menajere;
  • deșeuri municipale:
    1. deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat de la gospodării, inclusiv hârtia și cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, bio-deșeurile, lemnul, textilele, ambalajele, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de baterii și acumulatori și deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele și mobila;
    2. deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat din alte surse în cazul în care deșeurile respective sunt similare ca natură și compoziție cu deșeurile menajere.

 

Provocari

Avand in vedere modul actual de raportare a ambalajelor introduse pe piata nationala si luand in considerare definitiile propuse, clasificarea si raportarea datelor nu va fi extrem de usoara.

Dificultati in raportarea pe cele doua fluxuri vor inregistra chiar si  prodcuatorii si importatorii de produse ambalate care detine resurse si competente specifice acestui domeniu.

Pe langa noua calsificare trebuie luat in calcul ca incepand din anul 2019 organizatiile de transfer de responsabilitate au obligatia sa stabileasca si sa perceapa operatorilor economici tarife distincte pentru deseurile de ambalaje din comert si industrie si pentru deșeurile de ambalaje din deseurile municipale”.

Luand in considerare si “circumstantele cu impact economic” va fi extrem de interesant cum se va face raportarea ambalajelor pe cele doua fluxuri de generare si care vor fi “propozitiile de valoare”  dezvoltate de catre  organizatiile de transfer de responsabilitate.

 

  1. Cresterea obiectivelor de valorificare si reciclare

Obiective reciclare ambalaje 2019

Obiective reciclare ambalaje 2019

CRESTEREA semnificativa a obiectivelor de reciclare, in contextul “gradului si modului actual” de indeplinire a obiectivelor de reciclare si al evolutiilor la nivel mondial (ex. “China’s Waste Ban), ii va aseza pe producatori/importatori si organizatiile lor de transfer de responsabilitate in fata unui examen greu de trecut.

Consecintele acestei provocari se vor manifesta in costuri, costuri dificil de previzionat in acest moment.

Ca si o simpla observatie constatam eliminarea obiectivelor minime de reciclare la PET si comasarea materialelor plastice, ceea ce intr-un fel sau altul va schimba compozitia materialelor colectate pentru atingerea obiectivelor de reciclare dar si strategiile actorilor de pe lantul de gestionare a deseurilor.

Ramane urmatoarea neclaritate: PET-ul va mai fi raportat separat sau va fi comasat in cantitatile de materiale plastice raportate?

 

  1. Modificarea modului de indeplinire a obligatiilor legale privind reciclarea ambalajelor

Ordonanta de urgenta 74/2018 stabileste ca, incepand cu data de 01 ianuarie 2019, obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului se realizeaza:

  1. a) individual, prin gestionarea propriilor ambalaje introduse pe piață națională;
  2. b) prin intermediul unei organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului, autorizate de către Comisia constituită potrivit Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Comisia, pe tip de material și pe tip de ambalaj, primar, secundar și pentru transport.

ELIMINAREA solutiilor individuale bazate pe “deseurile de ambalaje preluate de la detinatorii de deseuri” concomitent cu modificarile conditiilor de autorizare pentru organizatiile de transfer va pune si mai multa presiune pe cei care au obligatii legale privind reciclarea ambalajelor.

Din cosniderente economice, este foarte posibil ca plata taxei la Administratia Fondului pentru Mediu sa devina o “solutie de indpelinire a obligatiilor legale” pentru o parte din producatorii si importatorii care activeaza pe piata nationala.

 

  1. Modificarea conditiilor de licentiere a organizatiilor de transfer de responsabilitate

Conform noilor reglementari, pentru a se autoriza organizatia de transfer de responsabilitate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  1. a) să fie organizată sub formă de societate pe acţiuni;
  2. b) toate acțiunile societății să fie acțiuni nominative;
  3. c) să aibă ca acționari numai operatori economici care desfășoară, cu titlu profesional, activități prevăzute la alin. (1);
  4. d) cantitatea de ambalaje introdusă pe piață de acționari în anul precedent celui în care se solicita autorizarea să fie de cel puțin 10.000 de tone;
  5. e) să constituie o garanție în cuantum de două milioane lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare.

Barierele de intrare pe piata

Prin noile reglementari adoptate in Ordonanta de urgenta 74/2018 fara dar si poate numarul organizatiilor de transfer de responsabilitate va scadea dramatic.

Analizand structura actionariatului actual al organizatiilor de transfer de responsabilitate, in acest moment doar una sau doua dintre aceste organizatii pot indeplini integral noile cerinte de autorizare.

Luand in considerare si noile obligatii ale organizatiilor de transfer de responsabilitate (detaliate ulterior) va fi extrem de interesant de urmarit cine vor fi producatorii si importatorii de bunuri ambalate care isi vor asuma responsabilitate de a fi actionari in organizatii de transfer de responsabilite, in ce conditii economice si din ce considerente strategice.

Luand in considerare valoarea actuala a pietei de transfer de responsabilitate precum si scenariile pentru anul 2019, personal cred ca valoarea scrisorii de garantie bancara nu reprezinta o bariera de intrare pe piata.

 

profituri OTR

profituri OTR

Bariere de iesire de pe piata transferului de responsabilitate

 

Ceea ce a omis in mod evident Ordonanta de urgenta 74/2018 a fost modalitatea de iesire de pe piata a organizatiilor de transfer de responsabilitate.

Sapte dintre organizatiile de transfer de responsabilitate active pe piata nationala au inregistrat, in perioada 2016-2017, o cifra de afaceri cumulata de peste 877 milioane de lei, cu un profit total de 122 de milioane de lei (14%).

Luand in considerare prevederile ordinului de autorizare in baza caruia acestea au fost licentiate (Articolul 26, litera n) “să reinvestească eventualul profit în aceleaşi tipuri de activităţi întreprinse în vederea îndeplinirii responsabilităţilor care le revin operatorilor economici prevăzuţi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015” apare urmatoarea neclaritate:

Ce se va intampla cu profitul obtinut de catre organizatiile de transfer de responsabilitate in cazul relicentierii (absolut necesare) sau iesirii de pe piata a unora din actualele organizatii?

 

  1. Modificarea obligatiilor organizatiilor de transfer de responsabilitate

In mod evident inlocuirea unui model economic de reciclare cu un altul presupune noi criterii de autorizare dar si noi obligatii pentru organizatiile de transfer de responsabilitate.

Chiar si in conditile in care actualele organizatii de transfer vor reusi sa indeplineasca noile conditii de autorizare, aceastea vor trebui sa faca fata unor mari provocari privind modul de operare. Astfel:

  • Sa implementeze obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului distinct pentru deseurile de ambalaje din comert si industrie si pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipale, indiferent de materialul din care acestea sunt fabricate
  • Sa stabileasca si sa perceapa tarife distincte pentru deseurile de ambalaje din comert si industrie si pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipal
  • Sa acopere, cu prioritate, in limita cantitatilor si tipurilor de materiale de ambalaje pentru care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului, costurile pentru colectarea și transportul, stocarea temporara, sortarea si dupa caz, pentru valorificarea, deseurilor de ambalaje gestionate prin serviciile de salubrizare, iar cantitatile pentru care au fost acoperite costurile se iau in calcul in mod corespunzator la indeplinirea obiectivelor prevazute in anexa nr. 5;

Provocari privind costurile nete si sumele acoperite

Luand in considerare modul de stabilire a costului net si a sumelor care trebuie acoperite de catre organizatiile de transfer de responsabilitate apar urmatoarele provocari:

  1. Cum se va asigura predictibilitatea costurilor si implicit a tarifelor aplicate in contextul multiplelor variante (si variabile) de cost prezentate in Anexa 4?
  2. Ce activitati cheie si ce resurse cheie vor trebuie sa dezvolte (sau sa achizitioneze) organizatiile de transfer de responsabilitate pentru a gestiona doua modele de afaceri distincte cu strategii diferite?
  3. Cum se vor integra cele doua modele de afaceri intr-o singura organizatie?
  4. Care vor fi “propozitiile de valoare”pe care le vor genera cele doua modele de afaceri in functie de tipul pietei care se va crea (piata competitiva sau de tip oligopol)?

 

Acceptarea clientilor o conditie sine-qua-non

  • Sa implementeze obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului pentru toate cantitatile de deseuri de ambalaje pentru ORICARE operator economic care solicita acest lucru.

Acceptarea de clienti in portofoliu nu mai este o chestiune discretionara si conjuncturala ci o obligatie sine-qua-non petnru toate organizatiile de transfer de responsabilitate. Si de aici urmatoarele provocari:

  1. Cate organizatii vor fi “dornice” sa se licentieze in aceste conditii si daca o vor face care va fi strategia pe care o vor adopta?
  2. Luand in considerare impactul macro-economic generat de un eventual esec in atingerea obiectivelor care vor fi planurile specifice de gestionare a situatiilor de criza sau a incidentelor de management?
  3. Cand, cum si in ce conditii va fi implementat Clearing House-ul?

 

Rolul autoritatilor locale in noul model economic

  • Sa asigure, la solicitarea motivata a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sau, după caz, unităților administrativ – teritoriale sau subdiviziunilor administrativ – teritoriale ale municipiilor, preluarea și valorificarea de către operatori economici autorizați a deșeurilor de ambalaje din deșeurile municipale colectate separat/sortate, în limita cantităţilor şi tipurilor materiale de ambalaje contractate cu operatorii economici prevăzuți la alin. (1).

Reglementarile ulterioare vor trebui sa aduca clarificari suplimentare la “solicitarea motivata a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sau, după caz, unităților administrativ – teritoriale sau subdiviziunilor administrativ – teritoriale ale municipiilor”. In caz contrar vor exista o serie de disfunctionalitati in functionarea modelului economic, disfunctionalitati generate de:

  • tipul pietei (competitive sau oligopol)
  • canalele de acces la deseu
  • calitatea deseului colectat
  • costurile generate de catre fiecare canal.

 

Clarificarea activitatilor permise organizatiilor de transfer de responsabilitate

  • Sa desfasoare numai activitatile economice stabilite prin ordinul prevazut la alin. (6);

Asa cum mentionam la inceputul analizei reglementarile privind modul de implementare a ordonantei de urgenta sunt la fel de importante ca si ordonanta in sine.  In sprijinul acestei afirmatii este si exemplul obligatiei de mai sus.

Crearea unui cadru juridic optim care sa permita dezovltarea activitati si a investitilor va duce la cresterea performantei modelului economic de reciclare. In caz contrar organiztiile de transfer de responsabilitate isi vor juca in continuare doar rolul de “broker” cu consecinte deja cunoscute.

 

  1. Modificarea modelului de afaceri al organizatiilor de transfer de responsabilitate

Daca tarifele aplicate ambalajelor din comert si industrie vor urma acelasi patern bazat pe pe bonificatii conjuncturale, competitive si/sau speculative, tarifele aplicate deseurilor de ambalaje din deseurile municipale vor fi corelate (pentru prima data) cu costurile reale de pe lantul de gestionare a deseurilor de ambalaje.

Anexa 4 din Ordonanta de urgenta 74/2018 prezinta modul de stabilire a costului net si a sumelor care trebuie acoperite de catre organizatiile de tranfer de responsabilitate in ceea ce priveste deseurile de ambalaje din deseurile municipal.

Configuratiile de cost pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipale

Sunt prefigurate urmatoarele situatii fiecare dintre ele cu un mod de calcul diferit:

Conditii transparente

  1. in cazul in care gestiunea serviciului de salubrizare se face prin gestiune delegata sau prin gestiunea directa si tarifele pentru activitatile de colectare si transport, stocare ternporara si sortare desfasurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deseurilor municipale sunt stabilite in conditii transparente* si cu luarea in calcul a veniturilor realizate din vanzarea respectivelor deseuri ca materii prime secundare pentru acoperirea partiala a costurilor cu activitatile respective de salubrizare costul net reprezlnta suma tarifelor respective, iar sumele care trebuie acoperite de orqanizatiile de transfer se calculeaza potrivit formulei: (Tct + Tst + Ts)*(Qv + Qi).
  2. In cazul in care gestiunea serviciului de salubrizare se face prin gestiune delegata sau prin gestiune directa si tarifele pentru activitatile de colectare si transport, stocare ternporara si sortare desfasurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deseurilor municipale sunt stabilite in conditii transparente*, dar fara luarea in calcul a veniturilor realizate din vanzarea respectivelor deseuri ca materii prime secundare pentru acoperirea partiala a costurilor cu activitanle respective de salubrizare, costul net reprezinta suma tarifelor respective diminuata cu veniturile obtinute din vanzarea materialelor ca materii prime secundare raportate la cantitatea totala de deseuri municipale prevazute la art. 17 alin. (1) lit. a) colectata.
    1. In cazul in care deseurile municipale, se comercializeaza catre un operator economic valorificator, orqanizatia prevazuta de transfer trebuie sa acopere sumele care se calculeaza potrivit formulei: (Tct + Tst + Ts)- VUQc]*(Qi+Qv);
    2. In cazul in care deseurile de ambalaje din deseurile municipale se incredinteaza fizic unei orqanizatii de tranfer, aceasta trebuie sa acopere sumele care se calculeaza potrivit formulei: (Tct + Tst + Ts)*Qi.
* in cazul in care au rezultat in urma unei licitatii publice sau prin implicarea tuturor actorilor inclusiv operatorii economici prevazuti la art. 16 alin. (1 ), organizatii de transfer ale acestora si autoritatile publice locale.

Conditii netransparente

  1. In cazul in care gestiunea serviciului de salubrizare se face prin gestiune directa sau prin gestiune deleqata, iar tarifele pentru activitatile de colectare si transport, stocare ternporara si sortare desfasurate de operatorii de salubrizare nu sunt stabilite in conditii transparente, costul net reprezinta:
    1. pentru deseurile comercializate catre un operator economic valorificator, tariful de referinta stabilit si comunicat la data de 25 ianuarie a fiecarui an de catre Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice ca fiind minimul tarifelor pentru gestionarea deseurilor municipale, iar sumele care trebuie acoperite de organizatiile de transfer se calculeaza potrivit formulei: Tr1*0i;
    2. pentru deseurile incredintate fizic unei organizatii prevazute de transfer, tariful de referinta stabilit si comunicat la data de 25 ianuarie a flecarui an de catre Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice ca fiind minimul tarifelor pentru gestionarea deseurilor municipale, valabile la 1 ianuarie a fiecarui an, iar sumele care trebuie acoperite de orqanizatiile de transfer de responsabilitate se calculeaza potrivit formulei: Tr2*Qi.

 

Ordonanta de urgenta 74/2018 - modelul de reciclare a ambalajelor in Romania

Ordonanta de urgenta 74/2018 – modelul de reciclare a ambalajelor in Romania

 Abordarea strategica

Fara nici un dubiu strategiile adoptate de catre organizatiile de transfer de responsabilitate vor fi direct influentata de urmatorii factori:

  • Tipul pietei (competitiva sau oligopol)
  • Modul de operare
  • Performanta in functie de calitatea deseului colectat
  • Propietatea asupra materialelor
  • Caractecteristicile mediului de afaceri. In contextul responsabilitatilor asumate, actionarii organizatiilor de transfer de resposnabilitate vor trebui sa considere in mod temeinic urmatoarele aspecte:
    • Fortele pietei (toate aspectele, la nivel de detaliu)
    • Situatia structurala a industriei de reciclare
    • Trendurile cheie (de reglementare, social-culturale si tehnologice)
    • Fortele macro-economice (conditiile globale, de capital, resurse si infrastructura)

Dezvoltarea unor strategii competitive va necesita resurse si competente suplimentare celor detinute in prezent de catre organizatiile de transfer.

 

Cultura organizationala

Luand in considerare  prevederile Economiei Circurlare si optiunile deschise de catre Ordonanta 74/2018 se impune dezvoltarea unei culturii organizationale ambidextre (atat la nivelul producatorilor cat si la nivelul organizatiilor de transfer) care sa permita in egala masura EXECUTIA si IMBUNATATIREA CONTINUA a modelului de afaceri dar si EXPLORAREA si GENERAREA UNOR MODELE DE AFACERI INOVATIVE.

 

Rolul autoritatilor locale

In ceea ce priveste autoritatile locale provocarile sunt urmatoarele:

  • Cate dintre aceste autoritati sunt pregatite pentru noul model economic de reciclare?
  • Detin acestea resursele si competentele necesare pentru gestionarea obligatiilor care le revin conform noilor reglementari juridice?
  • Cate din Asociatiile de Dezvoltarea Intercomunitara sunt functionale? Care este perspectiva?
  • Care va fi fluxul financiar? Sumele platite de catre organizatiile de transfer de responsabilitate vor ajunge la destinatia prestabilita?
  • Care vor fi parghiile de monitorizare si control ale acestui flux financiar?

 

Ceea ce a omis cu desavarsire Ordonanta de urgenta 74/2018 este corelarea costurilor pentru deseurile de ambalaje din deseurile municipale cu calitatea deseurilor colectate si sortate. Efectele acute generate de calitatea deseurilor colectate si sortate pe piata nationala sunt deja resimtite de catre actorii de pe lantul de gestionare a deseurilor de amabalaje.

 

  1. Reglementari privind ambalajele reutilizabile si sistemul de garantie-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile.

Reglementarile referitoare la ambalajele reutilizabile si la sistemul de garantie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile vor genera oportunitati in dezvoltarea unor noi modele de afaceri. Aceste modele de afaceri vor reconfigura modelul economic de reciclare a ambalajelor in anii care urmeaza.

a. Reglementarile adoptate in Ordonanta 74/2018 cu referire la ambalajele reutilizabile:

  1. Circulatia ambalajelor reutilizabile intre operatorii economici se face prin schimb, cu respectarea prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991 si ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, iar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarli schimbului acestia achita o garantie baneasca In schimbul ambalajelor primite.
  2. Incepand cu data de 31 martie 2019, valoarea garantiei banesti prevazute la alin. (1) In cazul ambalajelor primare reutilizabile utilizate pentru produse destinate consumului populatiei este de 0,5 lei/ambalaj.
  3. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate initia actualizarea valorii garantiei banesti prevazuts la alin. (2), la valoarea propusa de reprezentantii sectoarelor economice relevante, In functie de evolutia pretului ambalajelor si rata inflatiei.
  4. Operatorii economici care introduc pe piata nationala produse ambalate In ambalaje reutilizabile sunt obligati:
    • sa marcheze sau sa inscrie pe ambalajul primar sau pe eticheta produsului destinat consumatorilor sintagma «ambalaj reutilizabil»;
    • sa organizeze preluarea ambalajelor reutilizabile astfel tncat sa realizeze, tncepand cu anul 2019, un procentaj de returnare de minimum 90%.

 

b. Reglementarile adoptate in Ordonanta 74/2018 cu referire la sistemul de garantie-returnare pentru ambalaje primare reutilizabile:

  1. Pana la data de 1 ianuarie 2021, In baza evaluarii eficientei economice, sociale si de mediu, precum si a impactului asupra intreprinderilor mici si mijlocii, prin hotarare a Guvernului, se stabileste un sistem de garantie-returnare care sa se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticla, plastic sau metal, cu volume cuprinse 1ntre 0, 1 I si 3 I inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe plata nationala bere, mixuri de bere, mixuri de bauturi alcoolice, cidru, alte bauturi fermentate, sucuri, nectaruri, bauturi racoritoare, ape minerale si ape de baut de orice tel.
  2. Hotararea Guvernului prevazuta la alin. (5) acopera cel putin urrnatoarele elemente ale sistemului de garan\ie-returnare:
    • modalitatea de circulatie a ambalajelor care tac obiectul sistemului de garantie-returnare;
    • definirea componentelor sistemului de colectare;
    • definirea modului de functionare a sistemului de garantie-returnare;
    • mecanismul de rambursare a garantiei;
    • valoarea garantiei;
    • administratorul sistemului;
    • marcajul ambalajelor care sa indice participarea acestora In sistemul de qaranne-returnare:
    • monitorizarea si controlul sistemului de qarantie¬returnare.”
  3. Operatorii economici care introduc pe piata nationala produse ambalate sunt obligati sa alba, incepand cu data de 1 ianuarie 2020, un procentaj mediu anual al ambalajelor reutilizabile din ambalajele utilizate la introducerea pe piata a produselor lor, incluzand si ambalajele luate spre inchiriere de la operatori prevazuti la art. 16 alin. (1) lit. d), de cel putin 5%, dar nu mai putin decat procentajul mediu realizat in perioada 2018-2019 si sa creasca acest procentaj cu 5%, anual, pana tn anul 2025 inclusiv.”

Termenele de implementare

Ordonanta de urgenta 74/2018 prezinta in Art. VI o serie de prevederi privind termenele de implementare. Analizand aceste termene, putem constata cu usurinta ca toamna si iarna anului 2018 va fi una cu multiple si importante evolutii pe lantul de gestionare a deseurilor.

Pentru vizualizarea integrala a Ordonantei de urgenta 74/2018 click aici

Concluzii

In incheierea scurtei analize putem spune ca Ordonanta de Urgenta 74/2018 este doar un inceput. Indifferent daca ne place sau nu trebuia inceput de undeva. Vechiul model economic de reciclare a ambalajelor este “istorie”. La fel ar trebui sa fie si mentalitatile unora dintre actorii de pe lantul de gestionare a deseurilor.

Trebuie adaugat ca Ordonanta de urgenta 74/2018 a modificat si ponderea si importanta driveri-lor care au stat la baza vechiului model economic de reciclare a ambalajelor:

  • Controlul sau lipsa controlului AFM (consolidarea/fragmentarea pietei de transfer, cresterea/scaderea tarifelor/ modificarea pozitiilor competitve pe lantul de aprovizionare)
  • Activitatea Comisiei de Autorizare (numar de licente, control post-licentiere, etc)
  • Corelatia cu costurile reale de pe lantul de gestionare a deseurilor
  • Abordarea generalista a deseurilor de ambalaje (fara a se tine cont de evolutia pe lant a tipurilor de materiale)

Dezideratul Economiei Circulara va putea fi realizat doar atunci cand abordarea strategica va integra toate elementele specifice unui model economic circular: cadru juridic optim, instrumente economice adecvate si stimulative, asigurarea unei masei critice, dezvoltarea unei culturi organizationale ambidextre menite sa genereze constant modele de afaceri inovative si corelarea cu contextul macro-economic global.

 

 

 

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta  pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

Nespresso si Caran d’Ache – o alianta exceptionala in numele Sustenabilitatii!

iunie 1st, 2018   •   Inovatie, Noutati   •   no comments   
Nespresso si Caran d’Ache – o alianta exceptionala in numele Sustenabilitatii!

 

Cand strategistii devin din ce in ce mai sceptici privind evolutia acelerata a modelelor de afaceri (a nu se confunda cu R&D sau dezvoltarile tehnologice) Nespresso si Caran d’Ache ne demonstreaza inca o data ca inovatia modelelor de afaceri nu are limite.

Mai mult de atat,  inovarea modelului de afaceri poate incepe de oriunde: propozitia de valoare, resurse si activitati cheie, aliante strategice, segmente, etc.

Ultima “dovada” este reprezentata de „parteneriatul strategic” intre doua dintre cele mai apreciate admirate company din lume: Nestlé Nespresso si Caran d’Ache.

Obiectivul parteneriatlui strategic este ac ela de a creste sustenabilitatea celor doua modele de afaceri și crearea unei valori comune: un pix din capsule de cafea folosite.

 

De ce Nespresso si Caran d’Ache sunt doua modele de afaceri exceptionale?

Fara nici un dubiu, Nespresso reprezinta o experienta unica pentru consumatori. Cafea exceptionala, design-ul futurist al expresoarelor, magazine superbe și un program functional de colectare si reciclare a capsulelor de cafea. Cu voia dumneavoastra as putea adauga si inegalabilele spoturi Nespresso George Clooney.

Pentru economisti si in mod special pentru strategisti, compania elvetiana inseamna, fundamental, cu mult mai mult.

Nespresso este considerat unul dintre cele mai faimoase modele de afaceri si este studiat in mod constant in prestigioase institutii de invatamant economic din intreaga lume (Insead, Harvard, etc.).

Succesul Nespresso vine din:

  • modul in care modelul de afacerigenereaza venituri („venituri recurente„);
  • inovarea continua a modelelor de afaceri („pivotarea permanenta a modelului in segmentele din aval si amonte„);
  • si „imbunatatirea continua a sustenabilitatii” intregului lant valoric.

Dezvoltarea lantului de valoare Nespresso implica proiectarea de modele de afaceri compatibile la nivelul firmei principale cat si la nivelul furnizorilor si al partenerilor.

 


 

Fondată în 1915, Caran d’Ache este faimoasa Maison de Haute Ecriture din Geneva si a devenit de-a lungul anilor o companie emblematica pentru industria manufacturiera elvetiana.

Caran d’Ache creeaza si dezvolta instrumente de scris de cea mai inalta calitate. Combinand cele mai bune materiale cu cele mai avansate tehnologii, raspunde astfel celor mai profunde nevoi umane:

  • de a exprima
  • de a creea
  • si de a comunica.

Iubesc acest brand!

Modelul de afaceri Caran d’Ache incorporeaza cele mai bune practici economice, sociale si ecologice atat in structurile sale interne cat si in relatiile sale cu furnizorii și partenerii.

Caran d’Ache depune eforturi considerabile pentru protejarea mediului si a resurselor, punand in acelasi timp fiinta umana in centrul dezvoltarii sale.

Respectarea mediului se reflecta in activitățile care vizeaza optimizarea eficientei energetice si a procesarii in cicluri închise a metalelor.

 

Bun venit Caran d’Ache 849 Nespresso!

Pe langa faptul ca ambele companii elevetiene ofera clientilor o experienta unica ce altceva mai au acestea in comun?

Ambele companii sunt foarte certificate pentru sustenabilitate.

Dar este certificarea un driver pentru sustenabilitate?

Cu sigurant nu. Dar modelul de afaceri dezovltat de acestea este.

In consecinta, Nespresso si Caran d’Ache au lansat un pix din capsule de cafea reciclata.

 

Caran d’Ache 849 Nespresso este un mesaj pentru reciclare!

Mesajul este menit sa reaminteasca consumatorilor durabilitatea infinita a aluminiului care poate fi reutilizat din nou si din nou.

Scopul este acela de a incuraja reciclarea capsulelor de cafea Nespresso.

 

Citeste mai mult in comunicatul de presa Nestle Nespresso. 

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta  pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor la nivel European.

mai 24th, 2018   •   Legislatie, Noutati, Strategie   •   no comments   
Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor la nivel European.

Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor

Consiliul European a adoptat la 22 Mai 2018,  pachetul de legi privind deseurile. Acesta stabileste noi norme privind managementul deseurilor si noi obiective de reciclare.

 

obiective de reciclare pentru deseurile municipale

Statele membre vor trebui sa indeplineasca urmatoarele obiective de reciclare pentru deseurilor municipale:

 

Statele membre vor institui, pana la 1 ianuarie 2025, colectarea separata de produse textile si de deseuri periculoase provenite din gospodarii. In plus, acestea se vor asigura ca pana la 31 decembrie 2023, deșeurile biologice vor fi colectate separat sau reciclate la sursă (de exemplu, compostarea la domiciliu). Acest lucru este in plus fata de colectarea separata care exista deja pentru hartie si carton, sticle, metale și plastic.

 

Legislatia stabileste obiective de reciclare specifice pentru ambalaje:

obiective de reciclare pentru ambalaje

Legislatia contine obiective de reducere a depozitarii si stabileste cerinte minime pentru toate schemele de transfer de responsabilitate.

 

Producatorii care fac obiectul acestor scheme trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor generate de produsele lor si sa contribuie financiar.

 

De asemenea, a fost introdusa obligativitatea schemelor de raspundere extinsa a producatorilor pentru toate ambalajele.

 

Statele membre vor trebui sa se asigura ca incepand cu anul 2030, toate deseurile adecvate pentru reciclare sau valorificare, in special din deseurile municipale, nu vor mai fi depozitate.

Prin noile obiective de reciclare se urmareste cresterea cantitatilor de deseuri reciclate si implicit crearea unei economii circulare. Aceasta va incuraja utilizarea ambalajelor reciclabile si reutilizabile si va imbunatatii modul in care sunt gestionate deseurile.

 

Vezi urmatoarele documente:

European Directive Packaging and Packaging Waste

European Directive Waste

European Directive WEEE

European Directive the landfill of waste

Despre autor:

Marius BrinzeaMarius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

 

 

Colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje: un proiect de OUG cu multe semne de intrebare

februarie 12th, 2018   •   Legislatie, Noutati   •   1 comment   

Colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje din perspectiva autoritatilor de reglementare

Importanta proiectului de OUG propus de autoritati deriva din importanta acestuia in colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje.

Christian Morris Consultancy va supune atentiei o analiza a proiectului de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor si a Legii nr. 249. Click aici.

Despre autor:
Marius Brinzea detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si Marius Brinzeain strainatate si a asigurat consultanta pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

 

 

 

 

 

 

 

 

Proiect de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor si a Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje

februarie 9th, 2018   •   Legislatie, Noutati, Strategie   •   no comments   

Aflat in dezbatere publica din data de 1 Februarie 2018, noul proiect de OUG pentru modificarea legii 249/2015 propune o serie de modificari cu impact major asupra managementului ambalajelor si deseurilor de ambalaje in Romania.

Pentru a accesa mai multe informatii privind modificarile propuse in proiectul de OUG, click aici:

Printre modificarile propuse mentionam urmatoarele:

  1. Noi definitii si clasificari ale ambalajelor (confuze si interpretabile) cu impact dramatic (operational si raportare) asupra actorilor de pe lantul de valoare (vezi definitii deseu de ambalaj municipal si deseu din comert si industrie);
  2. Diminuarea si/sau eliminarea solutiilor de reciclare individuala. Datorita definitiilor confuze nu este clar ce se intampla cu solutiile de reciclare individuala. Indiferent de propunerile din proiectul de OUG, trebuie reamintit insa faptul ca EPR-ul este o obligatie individuala. Companiile pot adera la solutiile colective tip OTR doar atunci cand nu isi pot indeplinii obligatiile individuale.
  3. Introducerea unor noi conditii privind transferul de responsabilitate:

Noii criterii privind actionariatul OTR-urilor. O parte din aceste conditii sunt insa specifice pietelor monopolistice. In mod evident aplicare reglementarilor propuse vor duce la diminuarea dramatica a competitiei pe piata de transfer …sau poate autoritatile doresc reintroducerea modelului economic monopolist (sau de tip oligopol). Trendul european este insa acela de trecere de la piete monopoliste (oligopol) la piete competitive.

Introducerea garantiilor financiare de buna conformare. Pe langa faptul ca tot producatorii vor fi cei care vor suporta aceste garantii, modul de calcul al acestor garantii este confuz, lasa loc de interpretari iar sumele blocate sunt foarte mari.

  1. Stabilirea garantiei de 2 doi lei/bucata pentru ambalajele primare reutilizabile (ambalajele tip sticla). Este foarte interesant cum s-a calculat aceasta valoare unitara si cum se va implementa aceasta prevedere la nivel national. In cazul in care prevederea nu va fi implementa unitar si la nivel national ea va deveni rapid o bariera in calea comertului.
  2. Canibalizarea colectarii separate de la populatie prin propunerea de dezvoltare de catre magazine la solictarea OTR (monopol??) a unor sisteme de colectare a deseurilor de ambalaje municipale (probabil RVM-uri aparate de colectat in interiorul sau in vecinatatea magazinelor.

Raman de clarificat urmatoarele aspecte:

  • Vor accepta magazinele imixtiunea OTR-ului in activitatea lor organizatorica si comerciala?
  • Despre ce infrastructura de colectare vorbim?
  • Cine va plati pentru o asemenea infrastructura si cine o va gestiona?
  • Care este impactul economic asupra colectarii separate din gospodariile populatiei?
  • Ce tipuri de ambalaje ar trebui sa aduca cetateanul la magazin? Va fi obligat?
  • Care ar fi motivatia cetateanul de a transporta de acasa deseurile de ambalaje pentru a le depozita la magazine?
  • Ne pregatim pentru sistemul depozit obligatoriu la ambalajele tip PET, aluminiu, si sticla?

 

 

Conform informatiilor prezentate pe site-ul Ministerului Mediului persoanele sau organizaţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 15 zile de la data publicării (01.02.2018) la MM, Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase, telefon 021/408.95.94
Persoane de contact:
Cosmin Dorin Teodoru, Director General – Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase;
Flavius Ardelean – consilier personal Cabinet Viceprim – Ministru, Ministrul Mediului;
Ionela Diana Petcu, consilier superior – Direcția Gestionarea Deșeurilor
e-mail: Cosmin.Teodoru@mmediu.roflavius.ardelean@mmediu.rodiana.celea@mmediu.ro

 

Despre autor:

Marius BrinzeaMarius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani, este absolvent al Programului Executiv “Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta  si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

 

 

 

Ordinul 1.503/2017 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul  pentru Mediu

decembrie 30th, 2017   •   Legislatie, Noutati, Strategie   •   no comments   

In data de 28 Decembrie 2017 a fost adoptat Ordinul 1.503/2017 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul  pentru Mediu

 

Accesand link-urile de mai jos veti putea vizualiza:

 

 

 

In prima coloana a fiecarui document se regaseste vechiul ordin.

In a doua coloana (marcata cu galben) proiectul supus dezbaterii publice.

In a treia coloana (marcata cu bleu) forma finala a proiectului adoptat.

 

 

 

Despre autor:

Marius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 22 de ani, este absolvent al ProgramuluiMarius Brinzea “Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta  si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.

Proiect de modificare a Ordinului 578/2006 – Metodologia de calcul al contributiilor si taxelor datorate la AFM

octombrie 2nd, 2017   •   Legislatie, Noutati   •   no comments   

Incepand din data  de 27 Septembrie a fost suspus dezbaterii publice Proiectul de OM privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu.

 Pentru eficientizarea studiului Dumneavoastra privind noile propuneri legislative, mai jos veti gasi 3 analize comparate intre vechiul ordin 2413/2016 si noul proiect de ordin. Textul din noul proiect este hasurat cu galben.

1.       Ambalaje si deseuri de ambalaje / OTR  Pentru a vizualiza analiza click aici         

2.       Administratorii sau proprietarii de depozite deseuri si unitatile teritorial-administrative Pentru a vizualiza analiza click aici    

3.       Ecotaxa-pungi de plasti Pentru a vizualiza analiza click aici    

Veti putea transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului /  Administrația Fondului pentru Mediu (probabil pana pe 7 Octombrie).

Dupa adoptarea si publicarea Ordinului in forma finala,  pe aplicatia CHR Ambalaje  veti gasi toate implicatiile generate de catre noile prevederi legale in managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje.

Reciclarea deseurilor de ambalaje in anul 2017

noiembrie 26th, 2016   •   Legislatie, Noutati, Strategie   •   no comments   
Reciclarea deseurilor de ambalaje in anul 2017

Reciclarea deseurilor de ambalaje

Initiativa de dialog si consultari privind managementul deseurilor din aceasta vara, a Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, din nefericire, nu s-a materializat cu nici un rezultat concret in imbunatatirea cadrului juridic, privind reciclarea deseurilor de ambalaje.

De asemenea aceasta nu a generat nici un impact semnificativ in performanta colectarii deseurilor de ambalaje.

Mai mult decat atat, lipsa normelor de aplicare la prevederile legislative recent adoptate, a generat si mai multa confuzie in randul producatorilor si importatorilor de produse ambalate.

Astazi, piata este „inundata” de tot felul de oferte/propuneri de indeplinire a obligatiilor de reciclare a ambalajelor (una mai fantezista ca alta), oferte pe care majoritatea agentilor economici nu le pot evalua in mod corect, deoarece nu detin competentele adecvate pentru analizarea acestora.

Propunerea legislativa absurda (inconstienta!) de diminuare a taxei pe ambalaje de la 2 lei/kg pana la 0,3 lei/kg (Legea 420/2016)  demonstreaza inca o data lipsa unei abordari strategice privind activitatea de reciclare a deseurilor de ambalaje in Romania.

In contextul in care deseurile de ambalaje generate in gospodariile populatiei reprezinta 55-60% din total ambalajului introdus pe piata nationala, iar colectarea acestora nu a inregistrat vreun progres semnificativ, in anul 2017 indeplinirea obligatiilor de reciclare de catre producatorii si importatorii de produse ambalate se va realiza doar printr-un cumul de solutii: transfer de responsabilitate, solutii individuale de reciclare si plata  taxei la Administratia Fondului pentru Mediu (pentru obiectivele neindeplinite).

Fiecare din solutiile mentionate prezinta o serie de avantaje si dezavantaje pentru producatorii si importatorii de produse ambalate,  aspecte pe care le vom detalia mai jos: Mai multe…

Care este viitorul actualelor modele de afaceri?

iulie 26th, 2016   •   Inspiratie, Noutati   •   no comments   

Consultanta in managementul ambalajelor – Impactul legislatiei privind reciclarea deseurilor de ambalaje

iulie 24th, 2016   •   Noutati, Strategie   •   no comments   

Consultanta in managementul ambalajelor

Consultanta in managementul ambalajelor va fi  extrem de solicitata luand in considerare prevederile O.U.G. 38 pentru modificarea si completarea legii nr. 249/2015. Aceasta reglementare juridica va afecta in mod indubitabil activitatea de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje.

Trecand peste lipsuri (norme de aplicare) si cateva ambiguitati juridice specifice legislatiei romanesti, optiunea legala privind indeplinirea individuala a obligatiilor de reciclare de catre producatori/importatori, va avea un impact economic/financiar, strutctural si strategic asupra jucatorilor de pe piata colectarii si reciclarii si asupra celor care au obligatii legale de reciclare a deseurilor de ambalaje.

Daca adaugam si cerintele pe termen lung ale pachetului de legi „Economia Circulara”, este evident faptul ca in cazul producatorilor si importatorilor, abordarea privind managementul ambalajelor va trece, de la nivel operational  la nivel strategic, pe lista de prioritati a managementului executiv si a consultantilor strategici.

 

Cum va arata noul model economic de reciclare a ambalajelor?

Consultanta in managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje va trebui sa tin cont de separarea responsabilitatilor. In cazul unui transfer de responsabilitate organizatia de transfer este  responsabila pentru indeplinirea obligatiilor de reciclare iar pentru cantitatile de ambalaje gestionate individual, responsabilitatea revine, in mod integral,  agentului economic.

Indeplinirea, in mod individual,  a obligatiilor de reciclare de catre agentii economcii, prin contracte directe cu detinatori de deseuri (statii de sortare, colectori autorizati), va necesita insa dezvoltarea pe termen lung a unor strategii diferentiate pe tip de material.

Fiecare tip de material de ambalaj are un comportament DIFERIT  pe lantul de aprovizionare (costuri  flux de generare, infrastructuria de colectare, capacitatilor de reciclare,etc.).

Daca accesul la deseul generat in fluxul gospodariile populatiei va fi accesibil doar celor care detin resurse si competente specializate, in ceea ce priveste accesul la deseurile colectate din fluxul industria comercial, vom asista, in perioada urmatoare, la o intensificare dramatica a competitieicompetitie care se va manifesta prin: cresterea costurilor aferente obligatiei de reciclare a ambalajelor (tarife)

  • modificarea inputului financiar in lantul de aprovizionare (bonificatii);
  • aparitia unui nou tip de competitie – intre agentii economici si organizatiile de transfer;
  • aparitia de noi competitori pe piata de colectare a deseurilor;
  • aparitia unor substitutii la actualele sisteme de colectare.

Apeland la consultanta in managementul ambalajelor,  agentii economici, din considerente strategice si de predictibilitate, vor dezvolta solutii individuale de reciclare.

 

Asumptii privind evolutia modelului economic consultanta in managementul ambalajelor

  • Redimensionarea activitatii unor organizatii de transfer la nivelul resurselor si competentelor pe care le detin. Indeplinirea in conditii de siguranta, a obligatiilor legale fata de clienti;
  • Colectorii vor sustine anumiti clienti in dezvoltarea de solutii individuale si vor dezvolta sisteme de monitorizare si control performante;
  • Modificari ale sistemelor de ambalare si distributie, elaborarea unor masuri de prevenire mai eficiente, dezvoltarea si implementare solutiilor de tip “sistem depozit”;
  • Anumite companii vor considera taxa la AFMA o substitutie legala a reciclarii. „Vor transfera responsabilitatea la AFM” si vor integra taxa in pretul produsului. Ramane insa intrebarea: Cum se intorc aceste taxe colectate in sistemul de colectare si reciclare ?
  • Cresterea continua a costurilor de reciclare (tarife, bonificatii, etc).  Costurile se vor stabiliza numai atunci cand se va atinge un nivel optim de performanta in colectarea deseurilor de ambalaje;

Liberalizarea pietei

  • Liberalizarea pietei,va genera urmatorele doua situatii:
    • capacitati de reciclare excedentare pentru anumite materiale;
    • capacitati de reciclare insuficiente pentru alte materiale.
  • Dezvoltarea unor aliante si parteneriate strategice (pe tip de material) intre agentii economici. Posibile integrari pe verticala pentru achizitia unor resurse si competente specifice;
  • Cresterea numarului de solutii mixte – solutii individuale pentru anumite materiale concomitent cu transfer de responsabilitate pentru alte materiale;
  • Evolutia tehnologiei va permite dezvoltarea si implementarea unor sitsteme performante de monitorizare, auditare si control asupra lantului de aprovizionare (productie, colectare, reciclare);
  • Oportunitati pentru incorporarea in cadrul solutiilor de gestionare individuala a unor programe de educare si informare a consumatorilor (CSR tangibil).
  • Cresterea cererii pentru servicii de consultanta in managementul ambalajelor.

In mod indubitabil  managementul ambalajelor necesita o reorientare strategica.

 

Care sunt optiunile strategice?

Profitand de aceasta oportunitate,  producatorii/importatorii vor incerca sa obtina pozitii competitive pe lantul de aprovizionare prin doua abordari clasice.

Prima optiune ar fi utilizarea eficienta a actualelor resurse si competente  in scopul mentinerii actualului model de afaceri si/sau dezvoltarii unor solutii individuale.

A doua optiune ar fi achizitia de noi resurse si competente in scopul dezvoltarii unor solutii individuale .

„Achizitia de noi resurse sau competente” nu trebuie privita neaparat sub forma unei „cumparari „. Ea se poate materializa sub forma unor aliante si parteneriate strategice cu alti jucatori de pe lantul de valoare.

 

Evolutia cadrului juridic

Ministerul Mediului a supus recent consultarii publice urmatoarele propuneri:

  • Sistemul “Pay as You Throw”;
  • Sistemul Depozit;
  • Colectarea obligatorie la sursa.

Ca si recomandare, cred ca ar trebui supus discutiilor si modul de reglementare si  monitorizare permanenta a sistemelor propuse, prin solutii de tip „clearing house” (Germania, Austria, Anglia).

Inainte insa de a discuta orice fel de propunere, mai mult ca oricand, se impune analizarea temeinica a situatiei actuale.

In primul rand  este necesara o analiza macro-economica detaliata (economic, tehnologic social, cultural, demograpfic, politic).

In al doilea rand o analiza structurala a industriei de reciclare pe tip de material (performanta economica si de mediu, tehnologie, comportament consumator, etc)

Propunerile supuse consultarii sunt binevenite dar au obiective principale si beneficii diferite sau complementare: taxe, preventie, reutilizare, etc. Adreseaza fluxuri, tipuri de materiale, modele de operare diferite.

SINERGIA procesului de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje in Romania poate fi realizata doar printr-un MIX de solutii.

 

Consultanta in managementul ambalajelor

Consultanta in managementul ambalajelor va trebui sa analizeze toate optiunile strategice. Doar astfel se vor creea conditii pentru cresterea performantei, predictibilitatii si competitivitatii companiilor in managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje!

Pentru servicii de consultanta in managementul ambalajelor contactati-ne!

 

 

Despre autor:

Marius BrinzeaMarius Brinzea  detine o experienta manageriala de peste 20 de ani, este absolvent al al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate, asigurand consultanta intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.