Nespresso si Caran d’Ache – o alianta exceptionala in numele Sustenabilitatii!
Cand strategistii devin din ce in ce mai sceptici privind evolutia acelerata a modelelor de afaceri (a nu se confunda cu R&D sau dezvoltarile tehnologice) Nespresso si Caran d’Ache ne demonstreaza inca o data ca inovatia modelelor de afaceri nu are limite.
Mai mult de atat, inovarea modelului de afaceri poate incepe de oriunde: propozitia de valoare, resurse si activitati cheie, aliante strategice, segmente, etc.
Ultima “dovada” este reprezentata de „parteneriatul strategic” intre doua dintre cele mai apreciate admirate company din lume: Nestlé Nespresso si Caran d’Ache.
Obiectivul parteneriatlui strategic este ac ela de a creste sustenabilitatea celor doua modele de afaceri și crearea unei valori comune: un pix din capsule de cafea folosite.
De ce Nespresso si Caran d’Ache sunt doua modele de afaceri exceptionale?
Fara nici un dubiu, Nespresso reprezinta o experienta unica pentru consumatori. Cafea exceptionala, design-ul futurist al expresoarelor, magazine superbe și un program functional de colectare si reciclare a capsulelor de cafea. Cu voia dumneavoastra as putea adauga si inegalabilele spoturi Nespresso George Clooney.
Pentru economisti si in mod special pentru strategisti, compania elvetiana inseamna, fundamental, cu mult mai mult.
Nespresso este considerat unul dintre cele mai faimoase modele de afaceri si este studiat in mod constant in prestigioase institutii de invatamant economic din intreaga lume (Insead, Harvard, etc.).
Succesul Nespresso vine din:
- modul in care modelul de afacerigenereaza venituri („venituri recurente„);
- inovarea continua a modelelor de afaceri („pivotarea permanenta a modelului in segmentele din aval si amonte„);
- si „imbunatatirea continua a sustenabilitatii” intregului lant valoric.
Dezvoltarea lantului de valoare Nespresso implica proiectarea de modele de afaceri compatibile la nivelul firmei principale cat si la nivelul furnizorilor si al partenerilor.
Fondată în 1915, Caran d’Ache este faimoasa Maison de Haute Ecriture din Geneva si a devenit de-a lungul anilor o companie emblematica pentru industria manufacturiera elvetiana.
Caran d’Ache creeaza si dezvolta instrumente de scris de cea mai inalta calitate. Combinand cele mai bune materiale cu cele mai avansate tehnologii, raspunde astfel celor mai profunde nevoi umane:
- de a exprima
- de a creea
- si de a comunica.
Iubesc acest brand!
Modelul de afaceri Caran d’Ache incorporeaza cele mai bune practici economice, sociale si ecologice atat in structurile sale interne cat si in relatiile sale cu furnizorii și partenerii.
Caran d’Ache depune eforturi considerabile pentru protejarea mediului si a resurselor, punand in acelasi timp fiinta umana in centrul dezvoltarii sale.
Respectarea mediului se reflecta in activitățile care vizeaza optimizarea eficientei energetice si a procesarii in cicluri închise a metalelor.
Bun venit Caran d’Ache 849 Nespresso!
Pe langa faptul ca ambele companii elevetiene ofera clientilor o experienta unica ce altceva mai au acestea in comun?
Ambele companii sunt foarte certificate pentru sustenabilitate.
Dar este certificarea un driver pentru sustenabilitate?
Cu sigurant nu. Dar modelul de afaceri dezovltat de acestea este.
In consecinta, Nespresso si Caran d’Ache au lansat un pix din capsule de cafea reciclata.
Caran d’Ache 849 Nespresso este un mesaj pentru reciclare!
Mesajul este menit sa reaminteasca consumatorilor durabilitatea infinita a aluminiului care poate fi reutilizat din nou si din nou.
Scopul este acela de a incuraja reciclarea capsulelor de cafea Nespresso.
Citeste mai mult in comunicatul de presa Nestle Nespresso.
Despre autor:
Marius Brinzea detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.
Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor la nivel European.
Noi obiective de reciclare si noi reguli privind managementul deseurilor
Consiliul European a adoptat la 22 Mai 2018, pachetul de legi privind deseurile. Acesta stabileste noi norme privind managementul deseurilor si noi obiective de reciclare.
Statele membre vor trebui sa indeplineasca urmatoarele obiective de reciclare pentru deseurilor municipale:
Statele membre vor institui, pana la 1 ianuarie 2025, colectarea separata de produse textile si de deseuri periculoase provenite din gospodarii. In plus, acestea se vor asigura ca pana la 31 decembrie 2023, deșeurile biologice vor fi colectate separat sau reciclate la sursă (de exemplu, compostarea la domiciliu). Acest lucru este in plus fata de colectarea separata care exista deja pentru hartie si carton, sticle, metale și plastic.
Legislatia stabileste obiective de reciclare specifice pentru ambalaje:
Legislatia contine obiective de reducere a depozitarii si stabileste cerinte minime pentru toate schemele de transfer de responsabilitate.
Producatorii care fac obiectul acestor scheme trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor generate de produsele lor si sa contribuie financiar.
De asemenea, a fost introdusa obligativitatea schemelor de raspundere extinsa a producatorilor pentru toate ambalajele.
Statele membre vor trebui sa se asigura ca incepand cu anul 2030, toate deseurile adecvate pentru reciclare sau valorificare, in special din deseurile municipale, nu vor mai fi depozitate.
Prin noile obiective de reciclare se urmareste cresterea cantitatilor de deseuri reciclate si implicit crearea unei economii circulare. Aceasta va incuraja utilizarea ambalajelor reciclabile si reutilizabile si va imbunatatii modul in care sunt gestionate deseurile.
Vezi urmatoarele documente:
European Directive Packaging and Packaging Waste
European Directive the landfill of waste
Despre autor:
Marius Brinzea detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.
Colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje: un proiect de OUG cu multe semne de intrebare
Colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje din perspectiva autoritatilor de reglementare
Importanta proiectului de OUG propus de autoritati deriva din importanta acestuia in colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje.
Christian Morris Consultancy va supune atentiei o analiza a proiectului de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor si a Legii nr. 249. Click aici.
Despre autor:
Marius Brinzea detine o experienta manageriala de peste 20 de ani si este absolvent al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate si a asigurat consultanta pentru o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.
Proiect de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor si a Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje
Aflat in dezbatere publica din data de 1 Februarie 2018, noul proiect de OUG pentru modificarea legii 249/2015 propune o serie de modificari cu impact major asupra managementului ambalajelor si deseurilor de ambalaje in Romania.
Pentru a accesa mai multe informatii privind modificarile propuse in proiectul de OUG, click aici:
Printre modificarile propuse mentionam urmatoarele:
- Noi definitii si clasificari ale ambalajelor (confuze si interpretabile) cu impact dramatic (operational si raportare) asupra actorilor de pe lantul de valoare (vezi definitii deseu de ambalaj municipal si deseu din comert si industrie);
- Diminuarea si/sau eliminarea solutiilor de reciclare individuala. Datorita definitiilor confuze nu este clar ce se intampla cu solutiile de reciclare individuala. Indiferent de propunerile din proiectul de OUG, trebuie reamintit insa faptul ca EPR-ul este o obligatie individuala. Companiile pot adera la solutiile colective tip OTR doar atunci cand nu isi pot indeplinii obligatiile individuale.
- Introducerea unor noi conditii privind transferul de responsabilitate:
Noii criterii privind actionariatul OTR-urilor. O parte din aceste conditii sunt insa specifice pietelor monopolistice. In mod evident aplicare reglementarilor propuse vor duce la diminuarea dramatica a competitiei pe piata de transfer …sau poate autoritatile doresc reintroducerea modelului economic monopolist (sau de tip oligopol). Trendul european este insa acela de trecere de la piete monopoliste (oligopol) la piete competitive.
Introducerea garantiilor financiare de buna conformare. Pe langa faptul ca tot producatorii vor fi cei care vor suporta aceste garantii, modul de calcul al acestor garantii este confuz, lasa loc de interpretari iar sumele blocate sunt foarte mari.
- Stabilirea garantiei de 2 doi lei/bucata pentru ambalajele primare reutilizabile (ambalajele tip sticla). Este foarte interesant cum s-a calculat aceasta valoare unitara si cum se va implementa aceasta prevedere la nivel national. In cazul in care prevederea nu va fi implementa unitar si la nivel national ea va deveni rapid o bariera in calea comertului.
- Canibalizarea colectarii separate de la populatie prin propunerea de dezvoltare de catre magazine la solictarea OTR (monopol??) a unor sisteme de colectare a deseurilor de ambalaje municipale (probabil RVM-uri aparate de colectat in interiorul sau in vecinatatea magazinelor.
Raman de clarificat urmatoarele aspecte:
- Vor accepta magazinele imixtiunea OTR-ului in activitatea lor organizatorica si comerciala?
- Despre ce infrastructura de colectare vorbim?
- Cine va plati pentru o asemenea infrastructura si cine o va gestiona?
- Care este impactul economic asupra colectarii separate din gospodariile populatiei?
- Ce tipuri de ambalaje ar trebui sa aduca cetateanul la magazin? Va fi obligat?
- Care ar fi motivatia cetateanul de a transporta de acasa deseurile de ambalaje pentru a le depozita la magazine?
- Ne pregatim pentru sistemul depozit obligatoriu la ambalajele tip PET, aluminiu, si sticla?
Conform informatiilor prezentate pe site-ul Ministerului Mediului persoanele sau organizaţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 15 zile de la data publicării (01.02.2018) la MM, Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase, telefon 021/408.95.94
Persoane de contact:
Cosmin Dorin Teodoru, Director General – Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase;
Flavius Ardelean – consilier personal Cabinet Viceprim – Ministru, Ministrul Mediului;
Ionela Diana Petcu, consilier superior – Direcția Gestionarea Deșeurilor
e-mail: Cosmin.Teodoru@mmediu.ro; flavius.ardelean@mmediu.ro; diana.celea@mmediu.ro
Despre autor:
Marius Brinzea detine o experienta manageriala de peste 20 de ani, este absolvent al Programului Executiv “Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.
Ordinul 1.503/2017 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru Mediu
In data de 28 Decembrie 2017 a fost adoptat Ordinul 1.503/2017 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru Mediu
Accesand link-urile de mai jos veti putea vizualiza:
In prima coloana a fiecarui document se regaseste vechiul ordin.
In a doua coloana (marcata cu galben) proiectul supus dezbaterii publice.
In a treia coloana (marcata cu bleu) forma finala a proiectului adoptat.
Despre autor:
Marius Brinzea detine o experienta manageriala de peste 22 de ani, este absolvent al Programului “Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.
Proiect de modificare a Ordinului 578/2006 – Metodologia de calcul al contributiilor si taxelor datorate la AFM
Incepand din data de 27 Septembrie a fost suspus dezbaterii publice Proiectul de OM privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu.
Pentru eficientizarea studiului Dumneavoastra privind noile propuneri legislative, mai jos veti gasi 3 analize comparate intre vechiul ordin 2413/2016 si noul proiect de ordin. Textul din noul proiect este hasurat cu galben.
1. Ambalaje si deseuri de ambalaje / OTR Pentru a vizualiza analiza click aici
2. Administratorii sau proprietarii de depozite deseuri si unitatile teritorial-administrative Pentru a vizualiza analiza click aici
3. Ecotaxa-pungi de plasti Pentru a vizualiza analiza click aici
Veti putea transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului / Administrația Fondului pentru Mediu (probabil pana pe 7 Octombrie).
Dupa adoptarea si publicarea Ordinului in forma finala, pe aplicatia CHR Ambalaje veti gasi toate implicatiile generate de catre noile prevederi legale in managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje.
Reciclarea deseurilor de ambalaje in anul 2017
Reciclarea deseurilor de ambalaje
Initiativa de dialog si consultari privind managementul deseurilor din aceasta vara, a Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, din nefericire, nu s-a materializat cu nici un rezultat concret in imbunatatirea cadrului juridic, privind reciclarea deseurilor de ambalaje.
De asemenea aceasta nu a generat nici un impact semnificativ in performanta colectarii deseurilor de ambalaje.
Mai mult decat atat, lipsa normelor de aplicare la prevederile legislative recent adoptate, a generat si mai multa confuzie in randul producatorilor si importatorilor de produse ambalate.
Astazi, piata este „inundata” de tot felul de oferte/propuneri de indeplinire a obligatiilor de reciclare a ambalajelor (una mai fantezista ca alta), oferte pe care majoritatea agentilor economici nu le pot evalua in mod corect, deoarece nu detin competentele adecvate pentru analizarea acestora.
Propunerea legislativa absurda (inconstienta!) de diminuare a taxei pe ambalaje de la 2 lei/kg pana la 0,3 lei/kg (Legea 420/2016) demonstreaza inca o data lipsa unei abordari strategice privind activitatea de reciclare a deseurilor de ambalaje in Romania.
In contextul in care deseurile de ambalaje generate in gospodariile populatiei reprezinta 55-60% din total ambalajului introdus pe piata nationala, iar colectarea acestora nu a inregistrat vreun progres semnificativ, in anul 2017 indeplinirea obligatiilor de reciclare de catre producatorii si importatorii de produse ambalate se va realiza doar printr-un cumul de solutii: transfer de responsabilitate, solutii individuale de reciclare si plata taxei la Administratia Fondului pentru Mediu (pentru obiectivele neindeplinite).
Fiecare din solutiile mentionate prezinta o serie de avantaje si dezavantaje pentru producatorii si importatorii de produse ambalate, aspecte pe care le vom detalia mai jos: Mai multe…
Consultanta in managementul ambalajelor – Impactul legislatiei privind reciclarea deseurilor de ambalaje
Consultanta in managementul ambalajelor
Consultanta in managementul ambalajelor va fi extrem de solicitata luand in considerare prevederile O.U.G. 38 pentru modificarea si completarea legii nr. 249/2015. Aceasta reglementare juridica va afecta in mod indubitabil activitatea de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje.
Trecand peste lipsuri (norme de aplicare) si cateva ambiguitati juridice specifice legislatiei romanesti, optiunea legala privind indeplinirea individuala a obligatiilor de reciclare de catre producatori/importatori, va avea un impact economic/financiar, strutctural si strategic asupra jucatorilor de pe piata colectarii si reciclarii si asupra celor care au obligatii legale de reciclare a deseurilor de ambalaje.
Daca adaugam si cerintele pe termen lung ale pachetului de legi „Economia Circulara”, este evident faptul ca in cazul producatorilor si importatorilor, abordarea privind managementul ambalajelor va trece, de la nivel operational la nivel strategic, pe lista de prioritati a managementului executiv si a consultantilor strategici.
Cum va arata noul model economic de reciclare a ambalajelor?
Consultanta in managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje va trebui sa tin cont de separarea responsabilitatilor. In cazul unui transfer de responsabilitate organizatia de transfer este responsabila pentru indeplinirea obligatiilor de reciclare iar pentru cantitatile de ambalaje gestionate individual, responsabilitatea revine, in mod integral, agentului economic.
Indeplinirea, in mod individual, a obligatiilor de reciclare de catre agentii economcii, prin contracte directe cu detinatori de deseuri (statii de sortare, colectori autorizati), va necesita insa dezvoltarea pe termen lung a unor strategii diferentiate pe tip de material.
Fiecare tip de material de ambalaj are un comportament DIFERIT pe lantul de aprovizionare (costuri flux de generare, infrastructuria de colectare, capacitatilor de reciclare,etc.).
Daca accesul la deseul generat in fluxul gospodariile populatiei va fi accesibil doar celor care detin resurse si competente specializate, in ceea ce priveste accesul la deseurile colectate din fluxul industria comercial, vom asista, in perioada urmatoare, la o intensificare dramatica a competitiei, competitie care se va manifesta prin: cresterea costurilor aferente obligatiei de reciclare a ambalajelor (tarife)
- modificarea inputului financiar in lantul de aprovizionare (bonificatii);
- aparitia unui nou tip de competitie – intre agentii economici si organizatiile de transfer;
- aparitia de noi competitori pe piata de colectare a deseurilor;
- aparitia unor substitutii la actualele sisteme de colectare.
Apeland la consultanta in managementul ambalajelor, agentii economici, din considerente strategice si de predictibilitate, vor dezvolta solutii individuale de reciclare.
Asumptii privind evolutia modelului economic 
- Redimensionarea activitatii unor organizatii de transfer la nivelul resurselor si competentelor pe care le detin. Indeplinirea in conditii de siguranta, a obligatiilor legale fata de clienti;
- Colectorii vor sustine anumiti clienti in dezvoltarea de solutii individuale si vor dezvolta sisteme de monitorizare si control performante;
- Modificari ale sistemelor de ambalare si distributie, elaborarea unor masuri de prevenire mai eficiente, dezvoltarea si implementare solutiilor de tip “sistem depozit”;
- Anumite companii vor considera taxa la AFMA o substitutie legala a reciclarii. „Vor transfera responsabilitatea la AFM” si vor integra taxa in pretul produsului. Ramane insa intrebarea: Cum se intorc aceste taxe colectate in sistemul de colectare si reciclare ?
- Cresterea continua a costurilor de reciclare (tarife, bonificatii, etc). Costurile se vor stabiliza numai atunci cand se va atinge un nivel optim de performanta in colectarea deseurilor de ambalaje;
Liberalizarea pietei
- Liberalizarea pietei,va genera urmatorele doua situatii:
- capacitati de reciclare excedentare pentru anumite materiale;
- capacitati de reciclare insuficiente pentru alte materiale.
- Dezvoltarea unor aliante si parteneriate strategice (pe tip de material) intre agentii economici. Posibile integrari pe verticala pentru achizitia unor resurse si competente specifice;
- Cresterea numarului de solutii mixte – solutii individuale pentru anumite materiale concomitent cu transfer de responsabilitate pentru alte materiale;
- Evolutia tehnologiei va permite dezvoltarea si implementarea unor sitsteme performante de monitorizare, auditare si control asupra lantului de aprovizionare (productie, colectare, reciclare);
- Oportunitati pentru incorporarea in cadrul solutiilor de gestionare individuala a unor programe de educare si informare a consumatorilor (CSR tangibil).
- Cresterea cererii pentru servicii de consultanta in managementul ambalajelor.
In mod indubitabil managementul ambalajelor necesita o reorientare strategica.
Care sunt optiunile strategice?
Profitand de aceasta oportunitate, producatorii/importatorii vor incerca sa obtina pozitii competitive pe lantul de aprovizionare prin doua abordari clasice.
Prima optiune ar fi utilizarea eficienta a actualelor resurse si competente in scopul mentinerii actualului model de afaceri si/sau dezvoltarii unor solutii individuale.
A doua optiune ar fi achizitia de noi resurse si competente in scopul dezvoltarii unor solutii individuale .
„Achizitia de noi resurse sau competente” nu trebuie privita neaparat sub forma unei „cumparari „. Ea se poate materializa sub forma unor aliante si parteneriate strategice cu alti jucatori de pe lantul de valoare.
Evolutia cadrului juridic
Ministerul Mediului a supus recent consultarii publice urmatoarele propuneri:
- Sistemul “Pay as You Throw”;
- Sistemul Depozit;
- Colectarea obligatorie la sursa.
Ca si recomandare, cred ca ar trebui supus discutiilor si modul de reglementare si monitorizare permanenta a sistemelor propuse, prin solutii de tip „clearing house” (Germania, Austria, Anglia).
Inainte insa de a discuta orice fel de propunere, mai mult ca oricand, se impune analizarea temeinica a situatiei actuale.
In primul rand este necesara o analiza macro-economica detaliata (economic, tehnologic social, cultural, demograpfic, politic).
In al doilea rand o analiza structurala a industriei de reciclare pe tip de material (performanta economica si de mediu, tehnologie, comportament consumator, etc)
Propunerile supuse consultarii sunt binevenite dar au obiective principale si beneficii diferite sau complementare: taxe, preventie, reutilizare, etc. Adreseaza fluxuri, tipuri de materiale, modele de operare diferite.
SINERGIA procesului de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje in Romania poate fi realizata doar printr-un MIX de solutii.
Consultanta in managementul ambalajelor
Consultanta in managementul ambalajelor va trebui sa analizeze toate optiunile strategice. Doar astfel se vor creea conditii pentru cresterea performantei, predictibilitatii si competitivitatii companiilor in managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje!
Pentru servicii de consultanta in managementul ambalajelor contactati-ne!
Despre autor:
Marius Brinzea detine o experienta manageriala de peste 20 de ani, este absolvent al al unor Programe Executive in cadrul INSEAD. A activat in pozitii manageriale in Romania si in strainatate, asigurand consultanta intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.
Apa si energia – esenta existentei umane
Apa si Energia reprezinta esenta existentei umane si elementele fundamentale ale tuturor sistemelor construite vreodata pe pamant.
Mai mult ca oricand, evolutia omenirii depinde de interconectarea si accesibilitatea acestor doua elemente.
In mod evident, Elon Musk (Tesla) prin viziunea sa, aduce schimbari fundamentale in perceptia si modul de abordare a energiei iar prin solutiile tehnice de stocare a energiei pe care le dezvolta, genereaza (in viitorul nu foarte indepartat) premizele unor situatii de independenta energetica, atat la nivel individual (zone izolate) cat si la nivel de societate.
Maximizarea beneficiilor reale ale acestor trend-uri din energie va fi insa conditionata de modul in care va evolua accesul (din punct de veder fizic si economic) la elementul apa.
Si asta pentru ca interdependentele dintre apa pentru energie și energie pentru apa au la baza elemente commune fundamentale, (sisteme de gestionare, transport si stocare, infrastructura, durabilitate si eficienta) si in consecinta abordarea celor doua elemente trebuie sa fie una armonioasa.
Daca si in cazul apei, grupurile de interese (autoritati si corporatii), prin tot felul de reglementari, vor urma aceleasi strategii ca si in cazul petrolului, “inchide usa dupa tine si fa bani”, restrictionand astfel accesul la apa, atunci cu siguranta omenirea se va confrunta cu aceleasi paradigme cu care se confrunta si astazi.
Daca insa in politicile privind acccesul la apa vor prima interesele fundamentale ale individului. atunci cu siguranta omenirea va intra intr-o etapa superioara de evolutie.
Dezvoltarea tehnologiei va fi doar un accelerator al acestei evolutii