Reciclarea ambalajelor: un proiect de OUG cu multe semne de intrebare
Christian Morris Consultancy va supune atentiei o analiza a proiectului de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor si a Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje. Click aici.
Proiect de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor si a Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje
Aflat in dezbatere publica din data de 1 Februarie 2018, noul proiect de OUG pentru modificarea legii 249/2015 propune o serie de modificari cu impact major asupra managementului ambalajelor si deseurilor de ambalaje in Romania.
Pentru a accesa mai multe informatii privind modificarile propuse in proiectul de OUG, click aici:
Printre modificarile propuse mentionam urmatoarele:
- Noi definitii si clasificari ale ambalajelor (confuze si interpretabile) cu impact dramatic (operational si raportare) asupra actorilor de pe lantul de valoare (vezi definitii deseu de ambalaj municipal si deseu din comert si industrie);
- Diminuarea si/sau eliminarea solutiilor de reciclare individuala. Datorita definitiilor confuze nu este clar ce se intampla cu solutiile de reciclare individuala. Indiferent de propunerile din proiectul de OUG, trebuie reamintit insa faptul ca EPR-ul este o obligatie individuala. Companiile pot adera la solutiile colective tip OTR doar atunci cand nu isi pot indeplinii obligatiile individuale.
- Introducerea unor noi conditii privind transferul de responsabilitate:
Noii criterii privind actionariatul OTR-urilor. O parte din aceste conditii sunt insa specifice pietelor monopolistice. In mod evident aplicare reglementarilor propuse vor duce la diminuarea dramatica a competitiei pe piata de transfer …sau poate autoritatile doresc reintroducerea modelului economic monopolist (sau de tip oligopol). Trendul european este insa acela de trecere de la piete monopoliste (oligopol) la piete competitive.
Introducerea garantiilor financiare de buna conformare. Pe langa faptul ca tot producatorii vor fi cei care vor suporta aceste garantii, modul de calcul al acestor garantii este confuz, lasa loc de interpretari iar sumele blocate sunt foarte mari.
- Stabilirea garantiei de 2 doi lei/bucata pentru ambalajele primare reutilizabile (ambalajele tip sticla). Este foarte interesant cum s-a calculat aceasta valoare unitara si cum se va implementa aceasta prevedere la nivel national. In cazul in care prevederea nu va fi implementa unitar si la nivel national ea va deveni rapid o bariera in calea comertului.
- Canibalizarea colectarii separate de la populatie prin propunerea de dezvoltare de catre magazine la solictarea OTR (monopol??) a unor sisteme de colectare a deseurilor de ambalaje municipale (probabil RVM-uri aparate de colectat in interiorul sau in vecinatatea magazinelor.
Raman de clarificat urmatoarele aspecte:
- Vor accepta magazinele imixtiunea OTR-ului in activitatea lor organizatorica si comerciala?
- Despre ce infrastructura de colectare vorbim?
- Cine va plati pentru o asemenea infrastructura si cine o va gestiona?
- Care este impactul economic asupra colectarii separate din gospodariile populatiei?
- Ce tipuri de ambalaje ar trebui sa aduca cetateanul la magazin? Va fi obligat?
- Care ar fi motivatia cetateanul de a transporta de acasa deseurile de ambalaje pentru a le depozita la magazine?
- Ne pregatim pentru sistemul depozit obligatoriu la ambalajele tip PET, aluminiu, si sticla?
Conform informatiilor prezentate pe site-ul Ministerului Mediului persoanele sau organizaţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 15 zile de la data publicării (01.02.2018) la MM, Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase, telefon 021/408.95.94
Persoane de contact:
Cosmin Dorin Teodoru, Director General – Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase;
Flavius Ardelean – consilier personal Cabinet Viceprim – Ministru, Ministrul Mediului;
Ionela Diana Petcu, consilier superior – Direcția Gestionarea Deșeurilor
e-mail: Cosmin.Teodoru@mmediu.ro; flavius.ardelean@mmediu.ro; diana.celea@mmediu.ro
Despre autor:
Marius Brinzea detine o experienta manageriala de peste 20 de ani, este absolvent al Programului Executiv “Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.
Ordinul 1.503/2017 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru Mediu
In data de 28 Decembrie 2017 a fost adoptat Ordinul 1.503/2017 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru Mediu
Accesand link-urile de mai jos veti putea vizualiza:
In prima coloana a fiecarui document se regaseste vechiul ordin, in a doua coloana (marcata cu galben) proiectul supus dezbaterii publice iar in a treia coloana (marcata cu bleu) forma finala a proiectului adoptat.
Despre autor:
Marius Brinzea detine o experienta manageriala de peste 22 de ani, este absolvent al Programului “Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.
Proiect de modificare a Ordinului 578/2006 – Metodologia de calcul al contributiilor si taxelor datorate la AFM
Incepand din data de 27 Septembrie a fost suspus dezbaterii publice Proiectul de OM privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu.
Pentru eficientizarea studiului Dumneavoastra privind noile propuneri legislative, mai jos veti gasi 3 analize comparate intre vechiul ordin 2413/2016 si noul proiect de ordin. Textul din noul proiect este hasurat cu galben.
1. Ambalaje si deseuri de ambalaje / OTR Pentru a vizualiza analiza click aici
2. Administratorii sau proprietarii de depozite deseuri si unitatile teritorial-administrative Pentru a vizualiza analiza click aici
3. Ecotaxa-pungi de plasti Pentru a vizualiza analiza click aici
Veti putea transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului / Administrația Fondului pentru Mediu (probabil pana pe 7 Octombrie).
Dupa adoptarea si publicarea Ordinului in forma finala, pe aplicatia CHR Ambalaje veti gasi toate implicatiile generate de catre noile prevederi legale in managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje.
Schimbare de macaz in reciclarea ambalajelor!
Adoptarea ordinului 2413 din 29.12.2016, modificarea modului de raportare la Administratia Fondului pentru Mediu (ultima versiune v. 1.12 – aferenta declaratiei pentru luna ianuarie 2017) si actualul trend al pietei de reciclare, vor modifica strategiile privind indeplinirea obligatiilor de reciclare a ambalajelor pentru multe din companiile care activeaza pe piata nationala.
Liberalizarea modului de indeplnire a obligatiilor legale de reciclare a ambalajelor, liberalizare reglementata prin Ordinul nr. 2413 / 29.12.2016 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 578/ 2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru mediu, ii va afecta insa in mod diferit (pe termen mediu si scurt) pe operatorii economici care introduc pe piata produse ambalate.
Din punct de vedere al producatorilor de produse ambalate, indubitabil, in decursul anului 2017, vom inregistra urmatoarele doua situatii:
- Companii (mari si medii) care isi vor atinge obiectivele de reciclare, companii care, asa cum mentionam in articolul din iulie 2016, “Impactul legislatiei in reciclarea deseurilor de ambalaje”, vor achizitiona resurse si competente (angajand specialisti sau apeland la consultanti externi) pentru dezvoltarea solutiilor individuale si pentru monitorizarea performantei in transferul de responsabilitate.
- Companii (medii si mici) care vor avea sanse reduse (sau conjuncturale) de a-si indeplini obiectivele de reciclare datorita lipsei de expertiza si/sau datorita profilului activitatii (importatori, etc).
In decursul anului, organizatiile de transfer de responsablitate, se vor concura in mod acerb nu doar intre ele ci si cu “solutiile individuale” pentru a-si asigura accesul la deseurile de ambalaje generate in fluxul industrial-comercial (si nu numai!). Aceasta rivaliate va avea impact direct asupra….Mai multe
Despre autor:
Marius Brinzea detine o experienta manageriala de peste 20 de ani, este absolvent al Programului Executiv „Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.
Reciclarea deseurilor de ambalaje in anul 2017
Initiativa de dialog si consultari privind managementul deseurilor din aceasta vara, a Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, din nefericire, nu s-a materializat cu nici un rezultat concret in imbunatatirea cadrului juridic, privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje. De asemenea aceasta nu a generat nici un impact semnificativ in performanta colectarii deseurilor de ambalaje.
Mai mult decat atat, lipsa normelor de aplicare la prevederile legislative recent adoptate, a generat si mai multa confuzie in randul producatorilor si importatorilor de produse ambalate.
Astazi, piata este „inundata” de tot felul de oferte/propuneri de indeplinire a obligatiilor de reciclare a ambalajelor (una mai fantezista ca alta), oferte pe care majoritatea agentilor economici nu le pot evalua in mod corect, deoarece nu detin competentele adecvate pentru analizarea acestora.
Propunerea legislativa absurda (inconstienta!) de diminuare a taxei pe ambalaje de la 2 lei/kg pana la 0,3 lei/kg (Legea 420/2016) demonstreaza inca o data lipsa unei abordari strategice privind activitatea de reciclare a deseurilor de ambalaje in Romania.
In contextul in care deseurile generate in gospodariile populatiei reprezinta 55-60% din total ambalajului introdus pe piata nationala, iar colectarea acestora nu a inregistrat vreun progres semnificativ, in anul 2017 indeplinirea obligatiilor de reciclare de catre producatorii si importatorii de produse ambalate se va realiza doar printr-un cumul de solutii: transfer de responsabilitate, solutii individuale de reciclare si plata taxei la Administratia Fondului pentru Mediu (pentru obiectivele neindeplinite).
Fiecare din solutiile mentionate prezinta o serie de avantaje si dezavantaje pentru producatorii si importatorii de produse ambalate, aspecte pe care le vom detalia mai jos: Mai multe…
Impactul legislatiei in reciclarea deseurilor de ambalaje
Prevederile O.U.G. 38 pentru modificarea si completarea legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje vor afecta in mod indubitabil activitatea de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje.
Trecand peste lipsuri (norme de aplicare) si cateva ambiguitati juridice specifice legislatiei romanesti, optiunea legala privind indeplinirea individuala a obligatiilor de reciclare de catre producatori/importatori, va avea un impact economic/financiar, strutctural si strategic asupra jucatorilor de pe piata colectarii si reciclarii si asupra celor care au obligatii legale de reciclare a deseurilor de ambalaje.
Daca adaugam si cerintele pe termen lung ale pachetului de legi „Economia Circulara”, este evident faptul ca in cazul producatorilor si importatorilor, abordarea privind managementul ambalajelor va trece, de la nivel operational la nivel strategic, pe lista de prioritati a managementului executiv si a consultantilor strategici.
Cum va arata noul model economic?
De la bun inceput trebuie mentionat faptul ca in cazul unui transfer de responsabilitate organizatia de transfer este responsabila pentru indeplinirea obligatiilor de reciclare iar pentru cantitatile de ambalaje gestionate individual, responsabilitatea revine, in mod integral, agentului economic.
Indeplinirea, in mod individual, a obligatiilor de reciclare de catre agentii economcii, prin contracte directe cu detinatori de deseuri (statii de sortare, colectori autorizati), va necesita insa dezvoltarea pe termen lung a unor strategii diferentiate pe tip de material.
Si asta datorita faptului ca fiecare tip de material de ambalaj este DIFERIT din punct de vedere al: costurilor pe lantul de aprovizionare, fluxurilor de generare, infrastructurii de colectare, capacitatilor de reciclare necesarea si comportamentului de consum.
Daca accesul la deseul generat in fluxul gospodariile populatiei va fi accesibil doar celor care detin resurse si competente specializate, in ceea ce priveste accesul la deseurile colectate din fluxul industria comercial, vom asista, in perioada urmatoare, la o intensificare dramatica a competitiei, competitie care se va manifesta prin: Mai multe…
Despre autor:
Marius Brinzea detine o experienta manageriala de peste 20 de ani, este absolvent al Programului Executiv“Competitive Strategy” in cadrul INSEAD, a activat in pozitii manageriale atat in Romania cat si in strainatate asigurand consultanta si implicadu-se intr-o serie de proiecte in Europa, SUA si America de Sud.
Apa si energia – esenta existentei umane
Apa si Energia reprezinta esenta existentei umane si elementele fundamentale ale tuturor sistemelor construite vreodata pe pamant.
Mai mult ca oricand, evolutia omenirii depinde de interconectarea si accesibilitatea acestor doua elemente.
In mod evident, Elon Musk (Tesla) prin viziunea sa, aduce schimbari fundamentale in perceptia si modul de abordare a energiei iar prin solutiile tehnice de stocare a energiei pe care le dezvolta, genereaza (in viitorul nu foarte indepartat) premizele unor situatii de independenta energetica, atat la nivel individual (zone izolate) cat si la nivel de societate.
Maximizarea beneficiilor reale ale acestor trend-uri din energie va fi insa conditionata de modul in care va evolua accesul (din punct de veder fizic si economic) la elementul apa.
Si asta pentru ca interdependentele dintre apa pentru energie și energie pentru apa au la baza elemente commune fundamentale, (sisteme de gestionare, transport si stocare, infrastructura, durabilitate si eficienta) si in consecinta abordarea celor doua elemente trebuie sa fie una armonioasa.
Daca si in cazul apei, grupurile de interese (autoritati si corporatii), prin tot felul de reglementari, vor urma aceleasi strategii ca si in cazul petrolului, “inchide usa dupa tine si fa bani”, restrictionand astfel accesul la apa, atunci cu siguranta omenirea se va confrunta cu aceleasi paradigme cu care se confrunta si astazi.
Daca insa in politicile privind acccesul la apa vor prima interesele fundamentale ale individului. atunci cu siguranta omenirea va intra intr-o etapa superioara de evolutie.
Dezvoltarea tehnologiei va fi doar un accelerator al acestei evolutii
How far can misleading advertising go?
“Anything that touches the human body affects not only the body but also the spirit of the human being.”
Let’s relax for one minute and start to think in a lucid manner. Nowadays many of us become preoccupied about quality aspects of our lives in all senses: work-life balance, nutritional aspects, environment, hobbies, traveling and personal & spiritual development.
At the same time in our evolution we highly improve technology and develop online world as a reflection of our need for freedom of choices, travel mobility, information accessibility and multiplying our options in life. Technology became part of our DNA and right now, in every minute, our behavior is changing. We became demanding as our technology is asking for distinct, relevant and credible benefits of products.
Despite this unquestionable reality, surprisingly many of the food industry marketers are foolishly playing old games with consumers.
When we search for food, in order to fulfill QUALITY NEEDS we are surrounded by tremendous adds and labeling with amazing “natural”-“bio”-“eco” products. What does “natural”-“bio”-“eco” food claims really mean for us, as consumers? Nothing precisely, just a vague idea that this labeled product is the best in his category.
But what happens when consumer starts doing a basic research?
First he will reach Wikipedia, Google or YouTube to find a definition:
He will discover that “natural” labeled food has NO PRECISELY BENEFIT for him, is just a widely marketing term. The term is often assumed to imply foods that are minimally processed but the lack of standards in most jurisdictions means that the label or packaging printed with the claim “natural” ASSURES NOTHING for him. Nothing at all! So, marketers can print the claim “natural” even on the packaging of additives, and preservatives used for food production!
Going forward consumer will discover that a definition for “eco-food” and “bio-food” doesn’t exist! There is only a definition referring to “bio-products” which are materials, chemicals and energy derived from renewable biological resources but obvious nothing related with food.
I presume you are disillusioned, this was not what you thought when buying the last food labeled with “natural” or “bio”…. This was only in your imagination….“Solo un trucco”! (Only a trick!) as a famous expression from Oscar movie La Grande Belleza was said when a magician made the giraffe disappear…
How is this possible?
For ages, subliminal communication influences people and the most eloquent example is the permanent humanity confusion between “Religion” and “Faith”. So using subliminal communication it was a piece of cake for marketers around the world to play in their own interest “natural”-“bio”-“eco” claims and charge those products as Premium products!
They didn’t stop here. They improved the labels whit GREAT messages: “The flavor of your childhood”, “food or drink with flavor of”…name it you have it. Sure they can put any flavor on the food because today chemistry provides any flavors we want. Any! There is a fundamental difference between “the flavors of…” and the “real product”, but consumer will realize this sadly in a long run only …
And this is not all. Have you seen lately food packaging with familiar images: local people, animals and beautiful landscapes?
Anticipating the consumer’s attachment and positive evaluation for traditional products, they “dress” the “natural”-“eco”-“bio” products in “traditional costumes”. But when the consumer will read the label he will realize that the product is produced in mass-production factory and many times abroad, not in his own country. Traditional has no linkage with enormous factories or stainless steel pipes.
The truth
In the end, consumer finalizes his research (because he can!) and discovers what is the name of his “Imaginary Expectations” when he bought that “organic” food: ‘Organic Food is the product of a farming system which avoids the use of man-made fertilizers, pesticides; growth regulators and livestock feed additives. Irradiation and the use of genetically modified organisms (GMOs) or products produced from or by GMOs are generally prohibited by organic legislation.”
But usage of ORGANIC claim on the products is strictly regulated so you cannot use it on your packaging as you wish and when you wish! There are specialized bodies that periodically control your product process and give you the permit to use ORGANIC claim on your packaging.
THE END
Maybe I would have understood this primitive marketing tactics 20 years ago but nowadays this will look very stupid for both producers and consumers…
Marketers must understand that technology offers infinite information to consumer and creates an amazing BRIDGE for consumers to get what they really want and for organic food producers to reach its consumers. Technology CANCELS the previous paradigm when the only source of information for consumer is those fancy food ads. Today is consumer REVENGE TIME; as now they can constantly and publicly evaluate the products before buying and post-consumption.
The consumer has the power not only to replace quickly the food products with the competitor’s similar product but also to “substitute” the products of both producers. Being surrounded by junk and fast food, organic food sounds for some of us, a utopic dream. But as alternative energy accelerates despite the oil dramatic price reduction, nutrition movement (from QUANTITY to QUALITY) is one of those irreversible processes that humanity faces today.
In these circumstances, using the common sense, empathizing with consumers, creating quality products, using honest and credible claims will generate a fair experience for consumers; other way marketers and their brands will pay the price.
It happens right now in Europe!
Italy organic food recorded a compound annual growth rate of 12,3% between 2010-2015. Sales are continuing to boom, as more Italian consumers are willing to pay extra for better QUALITY food. Accordingly, organic packaged food in Italy is blossoming, recording double-digit growth in value.
What are the main trends?
The most important drivers are product expansion, increasing demand for premium, high-priced nutrition products, a consumer changing habits towards food. Consumers in Italy have started focusing more on healthy food, prioritizing QUALITY over QUANTITY, and preferring to buy less but more premium and organic food.
Economic, Social, and Environmental BENEFITS from Consumer Perspective.
Italian consumers want to get closer to producers, to their own community, and since they believe that organic products are healthier, sales have increased accordingly, especially for food that is produced by local producer and labeled ‘Made in Italy’.
Business Model Duplication – Romania
Taking into consideration, all the facts mentioned above, culture similarity, economic situation, landscape generosity I presume in the nearest future Romania will follow the same pattern! When this business model will be well understood by local organic producers and consumers will become familiar with it then it’s going to be only a question of time when the model will replicate nationwide.